Nivelul Dunării de la Cernavodă a atins duminică, 20 septembrie, cota de -255 de centimetri, marcând cea mai scăzută valoare înregistrată în istoria măsurătorilor moderne. Deși luni, 21 septembrie, fluviul a înregistrat o ușoară creștere de un centimetru, ajungând la -254 de centimetri, situația rămâne critică. În acest context de recorduri negative, lucrările de dragaj menite să asigure apa necesară pentru răcirea reactoarelor centralei nucleare au fost complet suspendate.
Adrian Maizel, purtătorul de cuvânt al Administrației Fluviale Dunărea de Jos (AFDJ), a confirmat faptul că această cotă negativă reprezintă un minim istoric. Precedentul record fusese consemnat în anul 2003, când nivelul a fost de -247 de centimetri. În prezent, debitul Dunării la intrarea în țară este de aproximativ 1.550 de metri cubi pe secundă, o valoare mult sub media multianuală pentru luna septembrie, care este de 3.800 de metri cubi pe secundă.
În luna august, când nivelul apei era cu aproximativ 40 de centimetri mai ridicat decât în prezent, autoritățile au demarat intervenții hidrotehnice și dragaje. Pentru acest scop, a fost adusă o dragă de mare capacitate deținută de AFDJ. Totuși, după expirarea contractului, acest utilaj nu a mai operat, iar nici echipamentele Apele Române, care au fost mobilizate anterior, nu au mai lucrat în perioada în care Dunărea a atins pragurile de minim istoric.
Lipsa de explicații oficiale privind oprirea lucrărilor este înlocuită de informații din surse guvernamentale care indică absența personalului de schimb în weekend. De asemenea, continuarea intervențiilor depinde de noi decizii politice și bugetare. Deși au fost solicitate fonduri către Ministerul Transporturilor pentru îndepărtarea a aproximativ 500.000 de metri cubi de sedimente, până în prezent nu a fost emisă nicio Hotărâre de Guvern care să permită continuarea lucrărilor în zonele critice.
Raportul tehnic al Apele Române, care a pus bazele deciziei Comitetului Național pentru Situații de Urgență din 21 august, subliniază necesitatea lărgirii și adâncirii șenalului. Lucrările sunt necesare pe o lungime de cel puțin 3-4 kilometri, în aval de confluența cu Bala, pentru a evita formarea unor praguri de control la fiecare scădere de nivel. Fără aceste măsuri, transmiterea nivelului de apă către Cernavodă rămâne periculoasă.
Gestionarea resurselor de apă pentru sectorul energetic este un subiect de securitate națională, având în vedere rolul central al reactoarelor de la Cernavodă. În perioada recentă, discuțiile privind stabilitatea energetică au inclus și evaluarea capacităților de stocare, însă lipsa unui orizont clar pentru gestionarea debitului Dunării pune sub semnul întrebării continuitatea operațiunilor de răcire în condiții de secetă extremă.