Confederația Patronală Concordia a lansat miercuri Manifestul pentru Arhitectura Economică a României, un document care propune un plan în 10 puncte pentru creșterea competitivității economiei naționale. Documentul este prezentat într-un moment critic, în care se negociază regulile noului Cadru Financiar Multianual al Uniunii Europene pentru perioada 2028-2034 și se formează noul Guvern. Organizația subliniază că România trebuie să treacă de la un model bazat pe absorbția fondurilor la unul centrat pe capacități de producție și export.
Concordia avertizează că România riscă să piardă oportunități majore dacă se concentrează doar pe indicatori administrativi de absorbție în loc de rezultate economice reale. Deși se estimează că România ar putea primi o alocare directă de 60 de miliarde de euro prin Planul Național și Regional de Parteneriat, adevărata competiție se dă pe fondurile din Fondul European pentru Competitivitate și Horizon Europe. Aceste sume, care însumează aproximativ 400 de miliarde de euro, nu sunt alocate direct, ci trebuie câștigate prin proiecte competitive împotriva unor state precum Germania sau Franța.
Planul propus de organizație include un Pact Național pentru Competitivitate care să depășească ciclurile electorale și alegerea a patru până la șase sectoare strategice în care România să poată deveni lider regional. Un alt punct esențial este constituirea unei bănci naționale de proiecte mature până la finalul anului 2027, pentru a evita lipsa de pregătire care a marcat perioadele anterioare. De asemenea, se propune crearea unor consorții care să unească companiile mari, IMM-urile, universitățile și institutele de cercetare pentru a concura la nivel european.
Manifestul pune un accent deosebit pe necesitatea unei politici industriale actualizate, orientată spre sectoare precum energia, semiconductorii, apărarea și inteligența artificială. Se propune totodată un mecanism de finanțare mixtă, prin care granturile și capitalul privat să funcționeze integrat, pentru a maximiza randamentul economic al fiecărui euro public. În acest context, digitalizarea IMM-urilor este o prioritate, având în vedere că adopția tehnologiei precum inteligența artificială este în prezent de doar 5% la nivelul companiilor cu cel puțin 10 angajați.
Organizația subliniază riscul de a rămâne o simplă piață de consum dacă nu se investește în cercetare și în transformarea tehnologiei în produse de piață. Fără o strategie clară, România poate rămâne blocată în proceduri administrative vechi, pierzând capacitatea de a atrage investiții în sectoare cu valoare adăugată mare. Se pune la îndelegere necesitatea unei prezențe active în procesul de definire a regulilor europene, nu doar o simplă adaptare la politicile stabilite de alte state membre.
Contextul politicii economice este marcat de o perioadă de tranziție și consultări pentru formarea noilor structuri de conducere în România. În acest interval, discuțiile privind direcția politică și desemnarea unor noi funcții de conducere sunt esențiale pentru stabilitatea pe termen lung. Capacitatea de a implementa reforme structurale va determina dacă țara poate valorifica fondurile europene pentru a construi o economie bazată pe producție și inovare, în loc să rămână dependentă de fluxuri de capital ciclic.