Un studiu recent realizat de centrul de formare APSAP relevă o situație îngrijorătoare în cadrul instituțiilor publice din România. Angajații din sectorul public manifestă o neîncredere profundă în procedurile de recrutare și se confruntă cu un climat profesional marcat de autocenzură. Rezultatele indică faptul că o parte semnificativă dintre bugetari evită să își exprime opiniile din teama unor consecințe profesionale, în timp ce procesele de reorganizare administrativă sunt percepute ca fiind ineficiente sau pur formale.
În ceea ce privește procesul de angajare, 54,7% dintre respondenți consideră că unele concursuri sunt organizate doar formal, având rezultatul stabilit dinainte. Din acest segment, 34,4% susțin că astfel de situații apar uneori, iar 20,3% afirmă că fenomenul este frecvent. Bogdan-Costin Fârșirotu, președintele Centrului de Formare APSAP, subliniază că aceste date indică o problemă de încredere în sistemul de recrutare, deoarece aproape 55% dintre bugetari consideră că anumite concursuri reprezintă un „teatru administrativ”.
Percepția asupra corectitudinii concursurilor variază în funcție de experiența și veniturile angajaților. Persoanele cu peste 25 de ani de vechime în administrație sunt mai sceptice, astfel încât 22,7% dintre acestea declară că situațiile de concursuri aranjate apar frecvent. În același timp, există o corelație între nivelul de venit și încredere; dintre cei care câștigă peste 9.000 de lei pe lună, 33,9% neagă existența unor astfel de practici, în timp ce la cei cu venituri sub 5.000 de lei, acest procent scade la 24,9%.
Libertatea de exprimare la locul de muncă este un alt aspect critic semnalat în raportul APSAP. În total, 66,2% dintre respondenți indică existența unei presiuni asupra libertății de exprimare, fie că este vorba despre o presiune mare, fie că este vorba despre una ce există într-o anumită măsură. Bogdan-Costin Fârșirotu explică faptul că autocenzura profesională completează tabloul, deoarece mulți angajați evită să spună deschis ce cred pentru a evita riscurile profesionale, ceea ce poate îngreuna semnalarea problemelor interne.
Eficiența reorganizărilor administrative este, de asemenea, pusă sub semnul întrebării de către majoritatea funcționarilor publici. Aproape 72,8% dintre angajați susțin că reorganizările nu au produs schimbări reale sau că acestea au fost neutre pentru activitatea de zi cu zi. Doar 6,8% dintre respondenți au observat un impact pozitiv, în timp ce 20,4% au declarat că aceste schimbări au făcut munca mai confuză și mai dificil de gestionat, o cifră de aproximativ trei ori mai mare decât cea a celor care au beneficiat de o eficiență sporită.
Administrația publică din România este guvernată de un cadru normativ strict privind funcționarii publici, însă dinamica salarială rămâne un factor de atracție. Conform datelor Institutului Național de Statistică (INS), salariul mediu net din sectorul bugetar a fost de 5.948 de lei în aprilie 2025, peste nivelul de 5.572 de lei din mediul privat. Deși diferența de 6,7% este mai mică decât cea din 2024, anumite domenii precum învățământul sau transportul mențin un avantaj salarial semnificativ față de sectorul privat.