Institutul Național de Sănătate Publică (INSP) traversează o perioadă de instabilitate financiară și operațională, fiind afectat de o reducere semnificativă a cheltuielilor pentru personal. În cursul anului 2026, bugetul alocat pentru salarii a suferit o scădere de 21% față de anul precedent, ceea ce a dus la pierderea a zeci de angajați. Această situație pune sub semnul întrebării capacitatea instituției de a gestiona eficient amenințările la adresa sănătății publice, precum epidemiile sau alerte de mediu.
Conform declarațiilor directorului general al INSP, Simona Pârvu, instituția a fost nevoită să implementeze măsuri de austeritate pentru a se încadra în bugetul impus de Ministerul Sănătății. Până în prezent, 26 de colegi s-au pensionat, iar încă trei urmează să facă acest lucru, totalizând 29 de persoane care au părăsit instituția prin pensionare. La acestea se adaugă 5-6 angajați care au demisionat sau s-au transferat în alte unități sanitare, unde condițiile financiare sunt mai favorabile.
Pentru a compensa lipsa fondurilor, managementul a decis reducerea programului de lucru pentru întregul personal. Începând cu luna iulie și până la finalul anului, angajații au lucrat cu două zile în minus pe lună, având un program de 4 zile pe săptămână în loc de 5. De asemenea, au fost aplicate tăieri la nivelul sporurilor pentru personalul din laboratoare și la indemnizațiile cadrelor didactice integrate în cadrul institutului, măsuri menite să asigure plata salariilor de bază.
Simona Pârvu subliniază că această situație afectează direct monitorizarea stării de sănătate a populației și capacitatea de detectare a germilor sau a bolilor în timp real. Deși INSP gestionează sistemul informațional de monitorizare și fundamentează politicile publice, volumul de muncă rămâne ridicat pentru un efectiv mult mai mic. Directorul a avertizat că, în cazul unei epidemii, instituția va trebui să intre în luptă cu un număr mult mai redus de specialiști, ceea ce va îngreuna prevenirea focarelor naționale sau regionale.
Problemele financiare au dus și la o scădere a frecvenței prelevării probelor și a numărului de analize efectuate în cadrul monitorizării calității apei, aerului și solului. Deși există echipamente achiziționate prin fonduri europene, acestea nu pot funcționa fără personal calificat, precum chimiști, biologi sau fizicieni. În prezent, deși legea permite angajările, lipsa bugetului necesar pentru salarizarea noilor posturi împiedică organizarea concursurilor pentru medici epidemiologi, igieniști sau specialiști în sănătate publică.
Situația de la INSP reflectă o criză mai amplă a sectorului sanitar, în contextul în care deficitul bugetar din sistemul de sănătate depășește 8 miliarde de lei. Această instabilitate financiară afectează nu doar instituțiile de monitorizare, ci și capacitatea de gestionare a serviciilor de urgență, riscând să afecteze plățile pentru salarii în diverse puncte critice ale sistemului medical național.