Guvernul începe discuțiile pentru o reformă administrativ-teritorială care vizează comasarea celor 429 de comune care au sub 1.500 de locuitori. Ministrul Dezvoltării, Alexandru Stoica, a anunțat desfășurarea unei prime reuniuni de lucru cu reprezentanții Asociației Comunelor din România (ACoR) pentru proiectul „START Reforma Administrativă: asociere și comasare voluntară”. Obiectivul declarat este adaptarea structurii administrative la realitățile demografice și economice actuale ale țării.
Procesul de reorganizare se va baza pe o abordare voluntară, oferind facilități primăriilor care aleg să se asocieze. Printre stimulentele propuse de Alexandru Stoica se numără racordarea gratuită la rețelele de apă sau gaz pentru localitățile respective. Pentru a asigura un proces controlat, ministrul a convenit extinderea grupului de lucru central cu liderii ACoR, vizând stabilirea unor măsuri de protecție pentru angajații din administrația locală.
Decizia privind fuziunea localităților va fi luată de cetățeni prin intermediul referendumurilor. Totuși, Guvernul intenționează să asume reforma în Parlament, ceea ce ar putea duce la obligativitatea comasării pentru localitățile care nu vor opta voluntar până în anul 2028. Proiectul a generat deja reacții politice, reprezentanții UDMR exprimându-și opoziția prin acuzații că drepturile minorităților ar putea fi afectate de această reorganizare.
Din punct de vedere statistic, România dispune de 2.862 de comune distribuite în 41 de județe. Dintre acestea, cele 429 vizate de reformă sunt caracterizate prin incapacitatea de autofinanțare, depinzând exclusiv de fondurile de la bugetul de stat. Județul Alba are cele mai multe astfel de unități, cu 27 de comune mici, urmat de Cluj, Hunedoara, Caraș-Severin și Olt, care au câte 26 de localități sub pragul de 1.500 de locuitori.
În ceea ce privește distribuția geografică a acestor localități mici, județul Ilfov nu are nicio comună sub pragul de 1.500 de locuitori. În regiunea estică, Bacău dispune de o singură astfel de unitate, în timp ce Iași are două. Această disparitate evidențiază necesitatea unei structuri administrative care să permită dezvoltarea comunităților, indiferent de dimensiunea lor actuală, prin servicii publice moderne și resurse de dezvoltare mai solide.
Structura administrativ-teritorială a României nu a suferit modificări majore de aproape 60 de ani. Deși ideea de reorganizare a fost abordată în trecut de lideri precum Liviu Dragnea sau Marcel Ciolacu, prin propuneri de împărțire în regiuni sau modificarea limitelor județelor, actuala inițiativă se concentrează pe nivelul comunelor pentru a crea administrații locale mai puternice și cu personal calificat.