Guvernul condus de Luca Niculescu pregătește o reorganizare administrativă de amploare, marcată de programul denominat „START Reforma Administrativă”. Această inițiativă vizează schimbarea structurii actuale a țării, fiind descrisă ca prima reformă majoră a sistemului administrativ românesc de la anul 1967 încoace. Obiectivul principal este modernizarea modului în care funcționează unitățile administrativ-teritoriale din România prin procese de comasare.
Ministrul Dezvoltării, Alexandru Stoica, a explicat că sistemul actual este învechit și nu mai poate susține funcționarea unor localități extrem de mici. Procesul de reformă se va baza pe conceptul de comasare voluntară, vizând în mod specific un număr de 429 de unități administrativ-teritoriale. Acestea sunt comunități care au o populație de maximum 1.500 de locuitori și care se confruntă cu dificultăți de gestionare.
Pentru a încuraja acest proces, Guvernul va utiliza un set de stimulente financiare destinate localităților care aleg să se integreze. Unitățile care își unifică funcțiile administrative vor primi susținere pentru dezvoltarea proiectelor de investiții. În cazul în care comunele decid prin procedură democratică să fuzioneze, acestea vor beneficia de bonusuri investiționale pentru o perioadă determinată, menținându-se totodată punctele locale de servicii.
Conform programului de guvernare, fuziunea a două sau mai multe comune într-o singură entitate cu o singură primărie are scopul de a îmbunătăți serviciile publice. Autoritățile consideră că comunitățile mici suferă din cauza lipsei de finanțare, neavând capacitatea de a susține investiții majore în mod independent. Prin această reorganizare, se urmărește oferirea unor standarde de calitate superioare cetățenilor din aceste zone.
Pachetul de măsuri propus de Executiv nu se limitează doar la reorganizarea localităților, ci include și alte reforme structurale de importanță sistemică. Printre principalele direcții de acțiune se numără reunificarea ANAF cu Autoritatea Vamală Română și o reducere generală a numărului de instituții ale statului. Aceste schimbări fac parte din strategia mai largă de eficientizare a administrației publice sub mandatul actual.
Reorganizarea administrativă reprezintă un demers de consolidare a capacității de administrare locală, într-un context în care eficiența bugetară este critică. În România, structura administrativă a fost stabilită în urmă cu aproape șase decenii, iar actualul program de guvernare încearcă să adapteze acest model la nevoile contemporane de dezvoltare regională și de gestionare a resurselor publice.