Garanțiile de bună execuție pot bloca resursele financiare ale constructorilor fără a asigura, în același timp, finalizarea lucrărilor, a avertizat Liviu Bostan. În cadrul evenimentului Newsweek Construcții Summit 2026, organizat pe 2 noiembrie, fostul președinte al ANAP a subliniat riscurile asociate gestionării defectuoase a contractelor publice. El a cerut o pregătire mai riguroasă a documentației de licitație și sprijin pentru administrațiile care gestionează proiecte complexe.
Liviu Bostan a explicat că amânarea recepției unei lucrări din motive care nu țin de operatorul economic obligă constructorul să prelungească instrumentul de garantare. Această situație generează costuri suplimentare și imobilizează resurse financiare, punând presiune pe activitatea firmei. Cazul este critic, deoarece efectele financiare sunt suportate de executant, chiar dacă întârzierile sunt provocate de finanțatorul public, afectând astfel eficiența întregului proiect.
Fostul președinte ANAP a menționat că o garanție de 10% nu garantează succesul obiectivului și nu poate înlocui analiza riscurilor. El propune reducerea acestei valori, chiar la jumătate, dacă sunt introduse măsuri de protecție care să prevină executarea garanției. Documentația de atribuire trebuie să includă un registru al riscurilor și clauze contractuale adaptate la investiția concretă, pentru a gestiona incidentele înainte ca acestea să afecteze execuția.
Un alt risc major vizează absența unor persoane-cheie, precum manageri de proiect sau specialiști tehnici, care poate opri șantierul. Liviu Bostan a propus utilizarea asigurărilor ca instrument de finanțare pentru recrutarea rapidă a unor noi experți în caz de indisponibilizare. O acoperire adecvată ar putea permite companiilor să depășească dificultățile financiare cauzate de evenimente imprevizibile, asigurând astfel continuitatea lucrărilor și protejând beneficiarul.
În ceea ce privește administrațiile locale mici, Liviu Bostan a avertizat că finanțarea unor proiecte complexe poate deveni un „cadou otrăvit”. Comunele care nu dețin specialiști capabili să gestioneze contracte de infrastructură riscă eșecul investițiilor și returnarea banilor. Ca soluție, el a recomandat utilizarea achizițiilor centralizate la nivel de oraș sau județ, oferind astfel acces la echipe cu experiență și organizare superioară.
Gestionarea investițiilor publice în România necesită un echilibru între controlul strict și capacitatea administrativă de execuție. În cadrul achizițiilor publice, utilizarea instrumentelor de garantare trebuie să fie însoțită de o analiză atentă a riscurilor, pentru a evita situațiile în care sancțiunile sau rezilierea contractelor lasă șantierele incomplete și greu de preluat de alți operatori economici.