Proiectul de implementare a conceptului de „păduri urbane mobile” în Oradea, prezentat oficial la Ziua Pământului, de 22 aprilie, se confruntă cu probleme majore de funcționare. După aproximativ șase luni de la instalarea plantelor în structurile mobile, copacii din ghivecele uriașe s-au uscat, transformând investiția municipală într-un eșec vizibil în spațiul public. Această situație vine la doar câteva luni de la anunțul triumfător al reprezentanților primăriei despre noua infrastructură verde.
Obiectivul principal al acestui proiect de investiții a fost crearea unor spații de relaxare flexibile prin instalarea a 270 de jardiniere dotate cu material dendro-floricol. Pe lângă aceste structuri vegetale, planul administrației locale prevedea și achiziționarea a 50 de bănci interconectate, menite să ofere zone de odihnă accesibile în diverse puncte ale orașului. Totuși, rezultatul final al acestui demers de modernizare urbană este acum marcat de degradarea vegetației și de utilizarea neadecvată a obiectivelor.
Costul unitar pentru fiecare dintre aceste ghivece uriașe a depășit pragul de 2.600 de euro, ceea ce înseamnă peste 13.000 de lei per unitate. Investiția totală pentru achiziționarea acestor elemente de mobilier urban s-a apropiat de suma de 3,6 milioane de lei. Structurile sunt proiectate să fie extrem de rezistente, fiecare ghiveci putând susține o greutate de până la 1,2 tone, fiind fabricate din materiale durabile pentru a rezista în mediul urban.
Finanțarea acestui demers a fost asigurată printr-un proiect transfrontalier de o valoare totală de 2,4 milioane de euro, utilizând fonduri europene. În prezent, în loc de spații verzi funcționale, localnicii se confruntă cu jardiniere care au devenit, în mod neintenționat, puncte de colectare pentru deșeuri. Flacoane de bere, pachete de țigări și alte gunoaie sunt aruncate în aceste cutii mari, fiind confundate de trecători cu pubele de gunoi, ceea ce maschează starea de degradare a plantelor.
Pentru a încerca remedierea parțială a situației, autoritățile locale au mutat mai multe jardiniere într-un colț al unei piețe din centrul orașului. Această măsură de gestionare a crizei vine după ce investiția nu și-a atins scopul inițial de a îmbogăți peisajul urban cu vegetație vie. În prezent, imaginea proiectului de „păduri mobile” este una de degradare, în ciuda costurilor ridicate pe care le-a presupus achiziția acestor echipamente.
Proiectele de urbanism care utilizează fonduri europene pentru infrastructura verde sunt supuse unor standarde stricte de întreținere pentru a asigura sustenabilitatea investiției. În România, gestionarea spațiilor verzi urbane prin sisteme mobile reprezintă o abordare nouă, însă succesul acestora depinde critic de capacitatea de monitorizare a stării de sănătate a plantelor și de protecția împotriva poluării prin deșeuri aruncate în structurile de suport.