Bateria 3-4 Otopeni, o fortificație istorică ridicată la sfârșitul secolului al XIX-lea în timpul regelui Carol I, se află în centrul unei dispute juridice care blochează protecția sa oficială. În documentele cadastrale, imobilul este înregistrat eronat ca o construcție de locuințe realizată în anul 2000, ceea ce împiedică Direcția pentru Cultură a Municipiului București să declanșeze procedura de clasare a monumentului. Situația a fost discutată într-o dezbatere organizată de Primăria Sectorului 1 pe 24 septembrie, la care au participat multiple instituții.
Conform extrasului de carte funciară, terenul de aproape 5 hectare pe care se află fortificația este împărțit între curți construcții și pădure. Mai exact, suprafața de 25.875 mp este încadrată ca pădure, în timp ce construcția de 882 mp apare cu mențiunea „fără acte” și cu destinația de locuință. Reprezentantul Direcției pentru Cultură București a explicat că nu pot iniția procedura de clasare deoarece, în evidențele oficiale, obiectul de patrimoniu este înregistrat ca o clădire modernă construită în anul 2000.
Autoritățile au decis formarea unui grup de lucru pentru a clarifica statutul juridic al Bateriei 3-4 Otopeni și al Fortului 1 Chitila. La discuții au participat reprezentanți ai a cel puțin șapte instituții și ministrul Culturii, András Demeter. Primarul Sectorului 1, George Tuță, a impus un termen limită pentru finalizarea analizei cadastrale, solicitând ca aceasta să fie gata până în jurul datei de 10 octombrie. Sectorul 1 va pune la dispoziție experți și topografi pentru această investigație.
Problema proprietății a fost semnalată și de activistul Daniel Sărdan, care a documentat intervenții care afectează fortificația și mediul înconjurător. Acesta a raportat tăierea unor arbori, umplerea șanțului de apărare cu pământ și ridicarea unui gard care restricționează accesul. Deși Primăria Sectorului 1 a autorizat împrejmuirea cu un gard de până la 2,5 metri, umplerea șanțului nu se regăsește în documentele de autorizație, care precizează că orice alte lucrări sunt interzise.
Istoricul proprietății indică faptul că, în 1961, Bateria 3-4 și terenul aferent au fost transferate din administrarea Ministerului Forțelor Armate către Ministerul Economiei Forestiere. Documentele silvice menționează o reconstituire a dreptului de proprietate în baza Legii nr. 1/2000, bazată pe acte din noiembrie 2001. Există însă suspiciuni privind legalitatea acestui proces, activistul Daniel Sărdan contestând împroprietărirea de după anul 2000 și semnalând faptul că adresa din cartea funciară nu corespunde amplasamentului istoric.
Centura de Fortificații a Bucureștiului reprezintă un sistem defensiv complex, format din 36 de puncte de apărare, incluzând 18 forturi și 18 baterii intermediare. Aceste structuri militare, construite pentru protecția capitalei, se confruntă astăzi cu dificultăți administrative majore în procesul de înscriere în patrimoniul cultural oficial, din cauza erorilor de înregistrare sau a lipsei unor acte de proprietate clare.