Asociația Pro Infrastructură a semnalat corectarea unei anomalii tehnice care obliga trenurile moderne să reducă viteza la 40 km/h în anumite zone ale rețelei feroviare. Această restricție, bazată pe o regulă stabilită încă din anul 1975, afecta unitățile de ultimă generație, în timp ce locomotivele vechi puteau circula cu viteze maxime de 80-120 km/h. Autoritățile de la Ministerul Transporturilor au început procesul de eliminare a acestei aberații care genera întârzieri și consum suplimentar de energie.
Problema viza în mod specific ramele Coradia și PESA, locomotivele Alstom Traxx, unitățile modernizate prin PNRR și automotoarele Desiro. Acestea erau obligate să frâneze masiv în puncte precum macazul spre Aeroportul Otopeni sau în zone precum Mediaș, Radna, Deva și Sighișoara. Fenomenul a fost observat chiar și în dreptul semnalelor verzi, deoarece sistemul de autostop PZB-1990 dotat pe trenurile noi nu permitea depășirea pragului de 40 km/h după activarea butonului de depășire ordonată (BDO).
Soluția propusă de grupul de lucru de la minister implică înlocuirea inductorului de 2000 Hz cu unul de 1000 Hz. Această schimbare tehnică va permite locomotivei să urmărească viteze de 85 km/h pentru trenurile rapide, 70 km/h pentru Regio și 55 km/h pentru marfare. Prin această metodă, vehiculele moderne nu vor mai fi nevoite să încetinească la viteza de melc pentru a accelera din nou, ceea ce va îmbunătăți confortul călătorilor și va reduce timpul de parcurs.
Implementarea noilor reguli va începe sub formă de derogare temporară, testându-se mai întâi pe rutele cu trafic intens. Primele puncte vizate sunt macazul spre aeroportul Otopeni și cel de pe linia spre Ploiești Vest/Brașov, unde trec zeci de garnituri zilnic. De asemenea, vor fi aplicate modificări și la limitările de viteză de la Mediaș, înlocuind inductorul actual cu cel de tip „galben” pentru a permite circulația mai fluidă.
În prezent, sistemul european ETCS, care gestionează digital vitezele fără a necesita astfel de restricții arhaice, este singura metodă care ar permite circulația la viteze de 120 km/h fără nicio limitare manuală. Totuși, implementarea acestui sistem pe coridoarele modernizate din România avansează lent. Reprezentanții Asociației Pro Infrastructură au avertizat că procesul de funcționalizare a ETCS ar putea dura încă între 5 și 10 ani în ritmul actual de dezvoltare.
Evoluția infrastructurii feroviare din România este strâns legată de integrarea tehnologiilor europene de siguranță și control. Deși investițiile în modernizarea rețelei sunt menționate în cadrul programelor de dezvoltare, tranziția de la sistemele analogice din perioada comunistă la cele digitale rămâne o provocare tehnică majoră. Această perioadă de tranziție obligă materialul rulant nou să funcționeze sub reguli de circulație vechi, limitând beneficiile investițiilor recente în tehnologie.