Primarul Ion Dumitru din comuna Albota este vizat de acuzații grave privind utilizarea resurselor publice pentru scopuri personale. Localnicii susțin că edilul a utilizat bani publici pentru a asfalta un drum care duce direct către proprietățile sale de teren. Această acțiune ar fi avut scopul de a crește valoarea terenurilor deținute de primar, situată la doar 10 km de Pitești. Din acest motiv, Ion Dumitru a fost deja reclamat la DNA de către cetățenii din zonă.
În ceea ce privește situația financiară a comunei, datele indică un deficit semnificativ. Conform proiectului de buget pentru anul 2025, cheltuielile prognozate se ridică la 23,6 milioane de lei, în timp ce veniturile sunt estimate la 18,2 milioane de lei. Această diferență reprezintă un deficit de peste 5,4 milioane de lei. În acest context, cheltuielile cu salariile reprezintă 2,7 milioane de lei, adică 15% din bugetul total, în timp ce ajutoarele sociale ocupă tot 15% din resurse.
Ion Dumitru, care deține funcția de primar de 30 de ani, de la anul 1996, este descris ca fiind un investitor imobiliar. Acesta deține în total 10 terenuri în zonă, inclusiv un teren de 10.000 mp achiziționat în 2020 și unul de 5.000 mp în 2024. Veniturile sale sunt compuse din salariul de 8.000 de lei și din pensia de 4.700 de lei net. Primarul a declarat că nu este afectat de numeroasele reclamații primite până în prezent.
O altă controversă vizează stilul de viață al edilului, în contextul călătoriei de vânătoare în Africa. În anul 2017, Ion Dumitru a participat la o expediție de vânătoare unde a împușcat zeci de antilope. Fotografii postate de primar arată o antilopă de dimensiuni foarte mari, un tip de vânătoare care poate costa până la 12.000 de euro. Această activitate a fost realizată folosind veniturile din salariu și pensie.
Primarul de 78 de ani a menționat că nu va mai candida la următoarele alegeri din anul 2028. Comuna Albota beneficiază de subvenții de la bugetul de stat în valoare de 2,8 milioane de lei pentru a putea funcționa. Această sumă este esențială pentru acoperirea cheltuielilor locale, într-un an în care prognoza bugetară indică un dezechilibru financiar major între venituri și cheltuieli.
Administrația locală din România este adesea supusă monitorizării privind gestionarea fondurilor, mai ales în perioadele de instabilitate economică. În contextul actual, deciziile privind bugetele locale și nivelul de îndatorare al comunelor sunt sub observația constantă a autorităților de control, în special când apar discrepanțe între veniturile de bază ale funcționarilor publici și cheltuielile de investiții în infrastructură locală.