Un nou conflict juridic și administrativ a apărut în urma auditului efectuat de Curtea de Conturi la Casa Națională de Pensii Publice (CNPP). Auditorii au identificat probleme legate de acordarea sporurilor de confidențialitate către angajați, susținând că anumite sume au fost plătite fără un temei legal clar în legislația de salarizare a personalului bugetar. Această situație a generat necesitatea unor măsuri de recuperare a banilor publici, însă natura plăților este contestată de reprezentanții angajaților.
Datele din raportul de audit indică faptul că, în iulie 2025, sporurile de confidențialitate erau plătite în baza a patru sentințe judecătorești la anumite case teritoriale de pensii. Mai exact, la Giurgiu, 27 de angajați beneficiau de aceste sume, cu valori cuprinse între 174 și 1.520 de lei. La Casa Județeană de Pensii Bacău, un consilier juridic a primit un spor de 1.028 de lei, în timp ce la Bistrița-Năsăud, un șef de serviciu și un consilier juridic au beneficiat de 1.520 de lei.
Situația este similară și în Botoșani, unde doi consilieri juridici au beneficiat de câte 1.519 lei prin intermediul acestor drepturi salariale. Federația Națională Solidaritatea Socială a Muncii (FNSSM) a intervenit rapid pentru a clarifica natura acestor plăți, subliniind că ele nu au fost rezultatul unor decizii arbitrare. Conform organizației, sporurile au fost acordate unui număr total de 33 de salariați în întreaga rețea de Case de Pensii, strict pe baza unor hotărâri judecătorești.
Ionuț Paul Marinescu, președintele FNSSM, a declarat că plata acestui drept salarial nu a reprezentat o decizie discreționară a funcționarilor publici sau a personalului contractual. El a susținut că „acest drept salarial a fost acordat în baza unor hotărâri judecătorești” și că instituțiile au obligația de a pune în executare deciziile instanțelor. Federația argumentează că orice problemă privind compatibilitatea cu legislația de salarizare nu poate fi transformată într-o culpă personală pentru cei care au aplicat hotărârea.
În acest context, reprezentanții sindicatelor au solicitat ca eventuala răspundere pentru plățile considerate nelegale să fie stabilită individual, nu la nivel de grup. Deși FNSSM admite că pot exista ezitări juridice privind perioada de aplicare a unui astfel de drept sau modul de aplicare după schimbarea cadrului normativ, aceștia resping transferarea responsabilității asupra angajaților. Disputa se concentrează pe modul în care deciziile judecătorești sunt implementate de către administrația publică.
Problema gestionării drepturilor salariale și a execuției hotărârilor judecătorești în cadrul instituțiilor de stat rămâne un subiect sensibil în administrația publică. Această situație reflectă complexitatea execuției deciziilor judecătorești în contextul schimbărilor legislative frecvente din sectorul public. Tensiunea dintre controlul rigoros al auditorilor și obligația de a respecta sentințele instanțelor de drept подчеркивает dificultățile administrative de gestionare a drepturilor salariale în sistemul de pensii din România.