Consiliul Județean Cluj a transmis Guvernului României și Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației un set de propuneri de modificare a Legii nr. 169/2026 privind Codul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor. Autoritățile județene susțin că noul cod, deși avea scopul de a simplifica reglementările, în opt puncte esențiale face invers. Conform documentului, legea restrânge drepturi ale cetățenilor, elimină soluții funcționale și lasă instituțiile fără instrumente de aplicare efectivă.
Una dintre principalele probleme semnalate vizează definirea suprafeței construite, care acum include elemente precum aleele de acces, parcările, gardurile, terasele sau locurile de joacă. Această schimbare poate împiedica emiterea autorizațiilor de construire, deoarece aceste elemente sunt scăzute din coeficientul de ocuupare a terenului. De asemenea, autoritatea județeană subliniază că drepturile superficiarilor și ale uzufructuariilor au fost eliminate din textul legii, ceea ce limitează capacitatea acestora de a solicita autorizații de construire pe terenurile pe care le gestionează.
În ceea ce privește mediul rural, Consiliul Județean Cluj critică faptul că promisiunea construcțiilor de până la 150 mp fără autorizație este, în realitate, o simplificare doar pe hârtie. Deoarece metodologia pentru organizarea concursurilor de proiecte-tip nu există, singura cale rămâne proiectul individual, care implică aceleași costuri de proiectare și necesită avizul arhitectului-șef de județ. În acest context, simplificarea promisă cetățenilor din mediul rural nu pare să fie aplicabilă în practică fără un cadru normativ complet.
Un alt punct critic este transferul competențelor de urbanism de la Consiliul Județean către municipiile polarizatoare, în special pentru zonele metropolitane. În cazul Zonei Metropolitane Cluj, care cuprinde 18 comune, responsabilitatea avizării documentațiilor trece la primăria municipiului, fără ca aceasta să fi solicitat această competență sau să primească resurse suplimentare. Această mutare afectează zone care concentrează o parte semnificativă din populația județului, punând presiune pe aparatul de funcționare al municipiului.
Problemele administrative sunt accentuate de lipsa normelor de aplicare și de utilizarea unor „clarificări” nepublicate în Monitorul Oficial. Ministerul interpretează legea prin documente de tip întrebări și răspunsuri, însă în cazul unor dispute, autoritățile locale sunt cele care răspund în instanță. În plus, noul cod prevede un proces de digitalizare prin Ghișeul unic național care va dura cinci ani, însă până la operaționalizarea platformă, procedurile se vor desfășura prin e-mail, fără un calendar clar de implementare.
Codul de Urbanism reglementează procesele de amenajare a teritoriului și construcții, fiind un instrument juridic fundamental pentru dezvoltarea locală. În România, reglementările în acest domeniu au fost influențate istoric de legi precum Legea nr. 50/1991 și Legea nr. 350/2001, care au fost abrogate pentru a face loc noului cadru legislativ. Trecerea la noul Cod de Urbanism reprezintă o schimbare majoră în modul în care sunt gestionate autorizațiile și planificarea teritorială la nivel național.