Înalta Curte de Casație și Justiție se află în pragul unei decizii definitive în procesul care vizează plata unor drepturi salariale restante către magistrați. Miza financiară a acestui litigiu este de aproximativ 5 miliarde de lei, sumă solicitată în urma unor majorări stabilite retroactiv. Procesul, care a ajuns în faza de recurs, pune în conflict direct ÎCS cu Guvernul și Ministerul Finanțelor, după ce Curtea de Apel București a admis deja acțiunea introdusă de instanța supremă.
În cadrul cererii de chemare în judecată, semnată de președintele instanței, Lia Savonea, ÎCS susține că neplata acestor sume afectează dreptul de proprietate al judecătorilor. Aceștia dețin titluri executorii care nu au fost executate de peste zece ani. Mai mult, instanța supremă acuză Guvernul că încalcă principiul separării puterilor în stat și subminează legitimitatea instituțiilor judecătorești, în contextul rezistenței la plata sumelor datorate.
Guvernul a adoptat o poziție fermă în apărarea prerogativelor de gestionare a bugetului de stat. Premierul interimar Ilie Bolojan a declarat că instanța de judecată s-a substituit puterilor executive și legislative în materie bugetară. Conform juriștilor Guvernului, elaborarea proiectului de buget și rectificările bugetare sunt atribute exclusive ale puterii executive și legislative, conform Legii 500 din 2002 privind finanțele publice și Codului administrativ.
Pentru a opri executarea deciziei, Guvernul a solicitat sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene pentru o întrebare preliminară, solicitând suspendarea procesului. În paralel, a fost solicitată și sesizarea Curții Constituționale pentru a verifica dacă o instanță poate impune alocări bugetare suplimentare. Această procedură vizează dacă este constituțional ca instanțele să stabilească drepturi care depășesc alocările bugetare stabilite prin lege, în contextul conflictului de competență juridică.
Restanțele salariale au apărut după ce, în 2023, ÎCS și Parchetul General au decis majorarea salariilor judecătorilor și procurorilor cu 25%. Această majorare se aplică retroactiv începând cu anul 2018. În timp ce magistrații solicită achitarea integrală a sumelor, Guvernul a optat pentru o abordare diferită, redirecționând fonduri către pachetul de ajutoare sociale de 1,1 miliarde de lei promovat de PSD.
Conflictul juridic și financiar dintre magistrați și puterea executivă reflectă o tensiune profundă privind modul de gestionare a resurselor publice și respectarea deciziilor judecătorești. Această dispută privind drepturile salariale retroactive, care vizează o perioadă de peste un deceniu, evidențiază limitele dintre interpretarea legilor de către instanțe și puterea de alocare a bugetului de stat de către Guvern și Parlament.