Comisia de Apărare din cadrul Senatului României a amânat pentru a doua oară raportul privind proiectul de lege L662/2024. Această inițiativă, propusă de USR, vizează reglementarea modului în fi directorii serviciilor de informații își pot îndeplini funcțiile și de cât timp pot ocupa aceste postrițe. Discuțiile au durat marți, însă decizia finală a fost amânată cu o săptămână pentru a permite corelarea textului cu alte instituții și pentru a obține puncte de vedere suplimentare.
Proiectul de lege prevede că directorul Serviciului Român de Informații va deține un rang de ministru și va fi numit de către Camera Deputaților și Senat în ședință comună. Numirea se face la propunerea Președintelui României, după audierea de către comisia responsabilă de controlul parlamentar. Mandatul directorului este stabilit la 4 ani și poate fi reînnoit o singură dată, în urma depunerii jurământului de bună-credință și respect al Constituției.
Regulamentele propuse se aplică în mod similar și pentru restul structurilor, precum SIE, STS, SPP, DGPI și DGIA. În cadrul acestor instituții, directorii vor avea puterea de a emite ordine și instrucțiuni în exercitarea atribuțiilor. Eliberarea din funcție va fi decisă de Parlament, în ședință comună a celor două Camere, la propunerea Președintelui României sau la solicitarea unei părți de cel puțin o treime din numărul total al deputaților sau senatorilor.
În cadrul dezbaterilor, senatorul Nicoleta Pauliuc a subliat necesitatea de a evita termenul de „servicii secrete”, argumentând că în România există servicii de informații și servicii în cadrul sistemului național de apărare. În același timp, reprezentanți ai PSD și AUR au menționat că nu se opun legii, însă au solicitat o perioadă de timp pentru a curăța textul de nereguli înainte de adoptare.
Mircia Chelaru, de la AUR, a propus ca președinții celor trei comisii de Apărare, SRI și SIE, să vină într-o săptămână cu un punct de vedere comun. Titus Corlățean, de la PSD, a menționat că este necesară așteptarea punctului de vedere al Consiliului Superior de Apărare a Țării, care nu a fost transmis încă. Vasile Blaga, de la PNL, a susținut necesitatea unei decizii rapide, subliniind importanța de a nu lăsa subiectul în suspans.
Evoluția acestor reglementări intervine într-un context în care securitatea instituțională este o temă centrală pentru stabilitatea europeană. În acest sens, Virgil Popescu a susținut ideile privind consolidarea capacității de protejare a instituțiilor, în contextul amenințărilor externe. Această reformă a mandatelor de la nivelul serviciilor de informații este parte din discuțiile de fond privind structura de apărare și controlul parlamentar asupra serviciilor de stat.