Camera Deputaților a adoptat, miercuri, proiectul de lege care vizează modificarea și completarea articolului 374 din Codul penal. Această reformă vizează consolidarea protecției oferite copiilor împotriva exploatării sexuale în mediul online, marcând finalizarea parcursului parlamentar al inițiativei. Propunerea legislativă urmărește să pună accent pe sancționarea celor care produc, distribuie sau consumă materiale cu abuzuri, asigurând în același timp o distincție clară între actele de exploatare și situațiile private dintre adolescenți.
O schimbare majoră de terminologie este înlocirea termenului de „pornografie infantilă” cu cel de „materiale ce conțin abuzuri sexuale asupra minorilor”. Această modificare are scopul de a reflecta mai corect natura faptelor și de a plasa copilul în centrul protecției penale. Legea introduce, de asemenea, incriminarea explicită a fenomenului de grooming și introduce referiri la materiale care sunt generate sau manipulate prin utilizarea sistemelor de inteligență artificială.
Regimul sancțiunilor este structurat în funcție de gravitatea conduitei infracționale. Producerea materialelor ce conțin abuzuri sexuale asupra minorilor este sancționată cu închisoare între 5 și 12 ani. Pentru promovarea sau expunerea acestor materiale, pedepsele variază între 3 și 10 ani de închisoare. În cazul procurării, deținerii, stocării sau distribuirii materialelor, sancțiunile sunt stabilite între 2 și 7 ani de închisoare.
Noua lege extinde și pedepsele pentru consum și participare la spectacole cu conținut abuziv. Accesarea materialelor ce conțin abuzuri sexuale asupra copiilor va fi sancționată cu închisoare de la 1 la 3 ani, respectiv 1 la 5 ani. În ceea ce privește participarea la spectacole ce conțin abuzuri sexuale asupra minorilor, pedepsele sunt de la 1 la 5 ani, sau de la 2 la 7 ani de închisoare.
Diana Tușa, președintele Comisiei speciale comune pentru combaterea traficului de persoane, a subliniat că scopul este de a condamna infractorii și nu copiii. Ea a menționat că statul trebuie să intervină împotriva celor care exploatează sexual minori, evitând transformarea copiilor aflați în situații private și neexploatatoare în infractori. Proiectul urmează acum să fie trimis către Președintele României pentru promulgare.
Această reformă legislativă vine într-un context în care securitatea digitală și protecția minorilor reprezintă teme de actualitate în legislația europeană. Instituțiile de control și autoritățile judiciare din România urmăresc tot mai des actualizarea instrumentelor de combatere a criminalității cibernetice, inclusiv prin reglementări care să acopere noile tehnologii, precum inteligența artificială, utilizată pentru manipularea conținutului de tip abuz.