Premierul interimar Ilie Bolojan a prezentat luni seară, de la Palatul Victoria, bilanțul mandatului său de conducere a Guvernului. Înainte de votul Parlamentului pentru Cabinetul condus de Luca Niculescu, acesta a susținut că măsurile de corecție bugetară au fost esențiale pentru a preveni o criză economică majoră. Bolojan a declarat că a lăsat viitorului Guvern o țară aflată pe parcursul redresării, însă a subliniat necesitatea continuării reformelor structurale pentru stabilitatea pe termen lung.
Unul dintre principalele rezultate invocate de premier este scăderea deficitului bugetar, care a ajuns la 78,5 miliarde de lei în primele opt luni ale anului 2026. Această cifră reprezintă o reducere de 24 de miliarde de lei față de perioada aceeași din 2025, când deficitul era de 102,5 miliarde de lei. Bolojan a menționat că această evoluție reprezintă o scădere de 1,53 puncte procentuale și a afirmat că deficitul va continua să scadă în direcția țintei stabilite de Guvern.
În ceea ce privește investițiile publice, premierul interimar a raportat o creștere de la 82 de miliarde de lei la 107 miliarde de lei față de anul precedent, un plus de 25 de miliarde de lei. Din această sumă, peste două treimi reprezintă plăți aferente proiectelor europene. Totodată, cheltuielile de personal pentru primele opt luni ale anului 2026 s-au ridicat la 122 de miliarde de lei, fiind cu 4,3 miliarde de lei mai mici decât în perioada similară din 2025.
Bolojan a recunoscut că ajustarea fiscală, inclusiv majorarea TVA, a avut un cost social, afectând nivelul de trai prin prețuri, salarii și pensii. El a explicat că datoria publică a crescut din cauza costurilor ridicate ale împrumuturilor statului, influențate de evoluțiile internaționale și de acumularea deficitelor anterioare, care au atins peste 9% din PIB în 2024. Premierul a susținut că scopul nu a fost reducerea cheltuielilor, ci trecerea la un model economic bazat pe producție și competitivitate.
Legat de Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), premierul a afirmat că a găsit programul blocat și a reușit să îl renegocieze. România a încasat până acum 65% din valoarea PNRR, iar două cereri de plată aflate în analiza Comisiei Europene ar putea ridica acest procent la 90%. Bolojan a acuzat PSD că a blocat în august adoptarea legii salarizării unitare, fapt ce a afectat perspectivele de absorbție a fondurilor.
Evoluția indicatorilor macroeconomici și gestionarea fondurilor europene sunt procese critice pentru stabilitatea financiară a statului. În contextul actual, monitorizarea deficitului bugetar și a ratei de absorbție a PNRR rămâne esențială pentru evitarea retrogradării ratingului de țară și pentru asigurarea continuității investițiilor în infrastructură și energie.
Bolojan a enumerat și o serie de reforme necesare, precum reducerea structurilor inutile, reforma administrației, plafonarea privilegiilor și reforma pensiilor magistraților. El a descris mandatul său ca fiind o confruntare cu ineficiența și a subliniat că a preluat o țară cu un deficit record și o lipsă de încredere, dar care se află acum pe calea redresării economice.