Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) pregătește un proiect de lege pentru modificarea legislației electorale, în vederea posibilității organizării unor alegeri parlamentare anticipate. Adrian Țuțuianu, președintele AEP, a declarat că instituția lucrează la reducerea unor termene specifice pentru a respecta prevederea constituțională care impune organizarea scrutinului în maximum trei luni de la dizolvarea Parlamentului. Această mișcare este necesară deoarece actuala legislație, în special Legea nr. 208/2015, este structurată pentru alegeri organizate la termen, oferind un interval de pregătire mult mai lung.
Una dintre principalele probleme vizează procesul de vot prin corespondență pentru cetățenii din diaspora. Adrian Țuțuianu a explicat că, pentru a încadra procedurile în limita de trei luni, calendarul pentru votul prin corespondență ar trebui redus de la 90 de zile la aproximativ 75 de zile. Această ajustare este esențială pentru a permite înscrierea cetățenilor într-un interval comprimat, fără a afecta dreptul fundamental la vot. Obiectivul este ca noul calendar special să permită desfășurarea procesului într-un ritm accelerat, specific unui scrutin anticipat.
În ciuda reducerii unor termene, alte etape ale procesului electoral ar urma să rămână neschimbate. Adrian Țuțuianu a precizat că durata campaniei electorale ar trebui să rămână de 30 de zile, la fel și termenele aferente depunerii candidaturilor sau semnăturilor la Biroul Electoral. De asemenea, nu se doresc modificări privind desemnarea președinților birourilor electorale. Această strategie vizează menținerea stabilității etapelor esențiale, în timp ce se comprimă doar procedurile logistice și de înscriere care consumă timp.
Costurile estimate pentru organizarea unui astfel de scrutin sunt semnificative, fiind estimate între 160 și 170 de milioane de euro. O parte importantă din aceste cheltuieli este determinată de organizarea votului în străinătate, unde un vot exprimat în diaspora costă aproximativ trei ori mai mult decât unul votat în România. De asemenea, implică o logistică complexă pentru cele aproximativ 950 de secții de votare din afara țării, necesitând identificarea rapidă de spații și resurse de către Guvern, AEP și Ministerul Afacerilor Externe.
Procesul de organizare a alegerilor parlamentare în România este guvernat de reguli stricte de dizolvare a Parlamentului. Conform articolului 89 din Constituție, președintele poate dispune dizolvarea după consultarea președinților celor două Camere și a liderilor grupurilor parlamentare, în cazul în care Parlamentul nu acordă votul de încredere pentru formarea unui Guvern în termen de 60 de zile de la prima solicitare. Această procedură poate fi declanșată după respingerea a cel puțin două solicitări de învestitură, deschizând calea către un nou scrutin într-un interval scurt.
Adaptarea legislativă este considerată necesară de către AEP, indiferent dacă situația politică actuală va duce la organizarea unor alegeri anticipate sau nu. Modificarea trebuie realizată prin lege organică pentru a asigura un cadru legal funcțional. Președintele AEP a subliniat că, deși reducerea numărului de secții de votare din diaspora ar putea genera discuții privind accesul la vot, scopul principal este respectarea termenului constituțional de trei luni pentru organizarea scrutinului.