Președintele Autorității Electorale Permanente, Adrian Țuțuianu, a declarat că organizarea alegerilor anticipate necesită o adaptare a legislației actuale. Această modificare vizează reducerea unor termene pentru a asigura organizarea scrutinului în termenul de trei luni prevăzut de Constituție, în cazul în care Parlamentul este dizolvat. Adrian Țuțuianu a subliniat că procesul trebuie să se desfășoare fără a afecta exercițiul dreptului fundamental de vot al cetățenilor.
Problema principală identificată de Adrian Țuțuianu este că Legea 208/2015 a fost concepută pentru alegeri parlamentare care au loc la termen, nu pentru scrutini anticipate. Pentru a respecta cerințele constituționale, AEP propune un calendar redus pentru votul prin corespondență, trecând de la 90 de zile la 75 de zile. Această ajustare este esențială pentru a permite înscrierea cetățenilor în lista electorală, proces care în prezent este blocat deoarece termenul de aprilie a trecut.
În ceea ce privește resursele financiare, Adrian Țuțuianu a estimat că costurile pentru organizarea alegerilor anticipate ar putea fi între 160 și 170 de milioane de euro. Un aspect critic menționat de președintele AEP este gestionarea votului în diaspora, unde un vot în străinată costă de trei ori mai mult decât unul în țară. De asemenea, există necesitatea de a identifica rapid sediile pentru cele 950 de secții de votare din afara țării.
Autoritatea Electorală Permanentă lucrează la un proiect de lege care să modifice reglementările pentru a permite acest proces rapid. Adrian Țuțuianu a precizat că durata campaniei electorale, fixată la 30 de zile, nu va fi modificată, la fel cum nu vor fi schimbate termenele pentru depunerea candidaturilor sau a semnăturilor. El a explicat că modificarea trebuie făcută prin lege organică, respectând deciziile Curții Constituționale privind intervenția în domeniul electoral.
Situația actuală este marcată de o perioadă de incertitudine politică, în contextul în care procedura de învestire a unui Guvern poate duce la dizolvarea Parlamentului. Dacă Parlamentul nu acordă votul de încredere în termen de 60 de zile, după respingerea a cel puțin două solicitări de învestitură, Președinteul poate decide dizolvarea camerei. Acest mecanism constituțional declanșează procedura de organizare a alegerilor parlamentare anticipate.
În contextul politic actual, procesul de formare a unui cabinet este critic. Conform reglementărilor, un candidat pentru funcția de prim-ministru trebuie să ceară votul de încredere al Parlamentului asupra programului și a listei de Guvern în termen de 10 zile de la desemnare. Dezbaterea se desfășoară în ședință comună a celor două Camere, iar încrederea se acordă cu votul majorității deputaților și senatorilor.