Liliana Vițu, directoarea Centrului pentru Comunicare Strategică și Contracararea Dezinformării, avertizează că Federația Rusă își schimbă tacticile de influență în Republica Moldova. Conform analizei sale, agresorul ar putea miza pe persoane cu un profil aparent pro-european, care posedă studii occidentale și utilizează un discurs adaptat jargonului Uniunii Europene. Această strategie ar viza utilizarea unor „fețe foarte decente” pentru a promova mesaje favorabile intereselor ruse, sub formă de operațiuni de tip „steag fals”.
Infrastructura utilizată pentru manipularea spațiului informațional este descrisă ca fiind tot mai sofisticată și interconectată la nivel regional. Liliana Vițu subliniază că accentul se pune pe generarea de comportament inautentic online, prin utilizarea boților, manipularea algoritmilor și integrarea inteligenței artificiale pentru a crea conținut fals. Această rețea de influențatori și micro-influenceri este capabilă să amplifice masiv anumite mesaje, oferind o vizibilitate rapidă unor actori politici care nu erau cunoscuți anterior.
Directoarea Centrului menționează că aceste rețele de influență nu se mai limitează la granițele Republicii Moldova, fiind parte dintr-o infrastructură regională mai largă. Ea a invocat exemplul lui Călin Georgescu din România pentru a ilustra modul în care algoritmii și platforme precum TikTok pot crește rapid vizibilitatea unui actor politic. În acest context, Liliana Vițu a avertizat că există riscul ca algoritmii și rețelele de boți să determine, indirect, compoziția Parlamentelor prin manipularea opiniei publice.
O altă problemă majoră identificată este caracterul asimetric al confruntării informaționale, unde un stat democratic trebuie să respecte reguli democratice în fața unor acțiuni de ingerință externă. Liliana Vițu a subliniat necesitatea ca autoritățile să comunice cât mai factologic despre incidentele de securitate, precum apariția dronelor în spațiul aerian. Ea consideră că pregătirea populației trebuie explicată prin exemple din alte state europene, pentru a evita panică, fără a renunța la necesitatea măsurilor preventive.
În ceea ce privește gestionarea riscurilor, Liliana Vițu a criticat lipsa de pregătire a autorităților în comunicarea către cetățeni. Ea susține că măsurile de securitate nu trebuie interpretate ca o pregătire pentru război, ci ca capacitatea statului de a reacționa în situații de criză. Autoritățile au responsabilitatea de a oferi explicații clare, mai ales în contextul continuării războiului din Ucraina și al riscurilor care pot afecta infrastructura energetică în sezonul rece.
Contextul securitar al Republicii Moldova este marcat de o vulnerabilitate constantă în fața ingerinței externe, într-un climat regional instabil. Această situație este agravată de utilizarea tehnologiilor digitale avansate care permit diseminarea rapidă a dezinformării. Gestionarea acestor riscuri necesită un echilibru delicat între viteza de reacție a instituțiilor statului și necesitatea de a verifica riguros informațiile înainte de a le transmite către populația aflată sub presiune informațională.