În contextul alegerilor programate pentru 15 noiembrie, Rusia urmărește menținerea unei relații de conflict între autonomia Găgăuziei și autoritățile de la Chișinău. Obiectivul Kremlinului este transformarea regiunii într-o comunitate captivă, care să nu coopereze cu statul central și să nu organizeze scrutinuri credibile. Prin întreținerea fricii și a neîncredere în instituții, Moscova reduce spațiul de manevră al Republicii Moldova, utilizând autonomia ca pe un instrument de presiune politică asupra guvernului central.
Conferința „UTA Găgăuzia după decizia Curții Constituționale. Noul context instituțional dintre Chișinău și Comrat”, organizată la Chișinău, a evidențiat vulnerabilitățile exploatate prin campanii de dezinformare. Discuțiile au vizat modul în care neîncrederea în instituții și polarizarea comunităților sunt alimentate pentru a crea suspiciuni în jurul regulilor electorale. Analizele arată că autonomia poate fi protejată doar prin limitarea mecanismelor care permit transformarea acesteia într-un vehicul de presiune asupra statului.
Ingerințele finanțate din Rusia pentru anul 2025, care includ cumpărarea de voturi și diseminarea de informații false, sunt documentate în cadrul fundamentării sancțiunilor europene. Această ofensivă politică vizează convingerea cetățenilor că orice apropiere de autoritățile de la Chișinău reprezintă o trădare. Astfel, problemele reale ale populației sunt înlocuite cu amenințări imaginare, iar responsabilitatea administrației locale este transferată către acuzații la adresa statului central.
Propaganda este utilizată pentru a compromite procesul electoral prin distorsionarea unor reguli de bază. De exemplu, cerința cunoașterii limbii române este prezentată ca un atac asupra drepturilor, iar clarificarea atribuțiilor electorale este descrisă ca o încercare de desființare a autonomiei. Totodată, competiția electorală este atacată anticipat prin narațiunea unui bașcan instalat de Chișinău, servind direct interesului Rusiei de a menține un conflict permanent între autonomie și stat.
Mecanismul de destabilizare include și apelurile anonime la boicotul urnelor de vot, sugerându-i alegătorilor că abandonarea procesului electoral le apără demnitatea. Această retragere reduce capacitatea cetățenilor de a decide și lasă teren liber pentru grupurile organizate. În plus, există riscul ca orice rezultat electoral să fie contestat ca fiind o dovadă a unei conspirații, transformând instituțiile într-un simbol al ilegitimității, indiferent de măsurile luate.
Evoluția tensiunilor din regiunea de est și influența Moscovei asupra entităților autonome rămâne un factor critic pentru stabilitatea securității europene. În Republica Moldova, gestionarea relației dintre Comrat și Chișinău este esențială pentru menținerea integrității teritoriale și a proceselor democratice. Deciziile politice și electorale din Găgăuzia au implicații directe asupra capacității statului de a implementa reforme și de a asigura coeziunea socială în fața presiunilor externe.