Republica Moldova a fost martorul unui incident de securitate sâmbătă, 3 octombrie 2026, când șase aparate de zbor fără pilot au survolat teritoriul țării. Din acest număr, cinci drone au explodat la sol, provocând incendii și pagube materiale, deși nu s-au înregistrat victime în acest atac. Evenimentul a ridicat semne de întrebare privind capacitatea autorităților de a reacționa în cazul în care atacurile ar deveni letale și ar afecta direct populația.
În urma incidentului, ambasadorul rus Ozerov a criticat autoritățile moldovene, solicitând o investigație comună și respingând acuțiile privind implicarea Rusiei. Ozerov a declarat că experții sunt singurii care se pot pronunța și a cerut stop „istericaliilor”. Această poziție este privită ca o tentativă de provocare a expulzării diplomatice, o strategie utilizată pentru a escalada tensiunile politice dintre Moscova și Chișinău.
Pe plan militar, Republica Moldova dispune de radare pentru detectarea dronelor, însă nu are încă capacitatea de a le doborâ. Autoritățile au promis că sistemele de apărare anti-dronă vor fi disponibile în anul 2027, dar există apeluri pentru implementarea anticipată a sistemului „MD-Alert”. Acest mecanism ar avea rolul de a avertiza cetățenii în cazul unor atacuri iminente, oferind un nivel de proteție civilă care lipsește în prezent.
Simultan cu criza de securitate, opoziția parlamentară a depusat o moțiune pentru suspendarea președintei Maia Sandu, invocând încălcarea Constituției și a separării puterilor. Inițiativa a fost semnată de toți cei 46 de deputați din opoziție, incluzând comuniștii, socialiștii, grupul lui Ion Chicu, partidul lui Usatîi și „Democrația acasă” a lui Costiuc. Această acțiune este interpretată ca o încercare de a destabiliza guvernarea prin alianțarea unor partide cu agenda prorusească.
În contextul acestor evenimente, președinta Maia Sandu a efectuat o vizită de lucru la Helsinki, la invitația președintelui Finlandei Alexander Stubb. Această deplasare subliniază nevoia de a învăța din modelul finlandez de rezistență și pregătire civică. În timp ce armata moldoveneană a primit echipamente moderne, pregătirea populației pentru situații de criză rămâne o lacună majoră, guvernarea evitând implementarea unor măsuri care ar putea genera anxietate socială.
Instabilitatea politică din Republica Moldova survine într-un moment în care regiunea se confruntă cu multiple presiuni geopolitice și economice. În timp ce Chișinăul încearcă să își consolideze poziția proeuropeană, absența unei alternative politice autentice în interiorul țării crește riscul ca nemulțumirile populației să fie manipulate de forțe externe. Această vulnerabilitate este accentuată de încercările de dezinformare care vizează subminarea alianței dintre Republica Moldova și România.