Ultima zi a scrutinului pentru Duma de Stat, desfășurat în perioada 18-20 septembrie, a marcat începerea activității celor 16 secții de votare deschise de Federația Rusă în regiunea transnistreană. Duminică, 20 septembrie, procesul electoral a continuat în toate orașele din zona separatistă, în ciuda opoziției exprimate de Chișinău. Raportările locale indică faptul că, până la ora 11:00, peste 15 mii de persoane cu cetățenie rusă au participat deja la vot.
Distribuția secțiilor de votare în regiunea transnistreană cuprinde șase puncte de votare în Tiraspol, trei în Tighina (Bender) și câte o unitate în restul localităților urbane. În contrast, pe teritoriul controlat de Republica Moldova, a fost autorizată o singură secție de vot, situată în incinta Ambasadei Federației Ruse de la Chișinău. Această configurație reflectă numărul mare de secții deschise de Moscova în Moldova, țară care se numără printre cele cu cele mai multe puncte de votare pentru acest scrutin.
În total, pe teritoriul Republicii Moldova funcționează 17 secții de votare, destinate unui număr estimat de aproximativ 200 de mii de cetățeni cu pașapoarte rusești. Comparativ cu alte regiuni, doar Georgia dispune de un număr mai mare de secții deschise de Federația Rusă, cu un total de 46, însă majoritatea acestora sunt localizate în Abhazia și Osetia de Sud. Ucraina, unde trăiesc circa 8 milioane de cetățeni ruși, nu deține nicio secție de votare pe teritoriile controlate de administrația de la Kiev.
Vicepremierul pentru Reintegrare, Valeriu Chiveri, a criticat decizia Federației Ruse de a opera în Transnistria fără permisiunea Chișinăului, invocând o lipsă de respect față de suveranitatea și integritatea teritorială a Republicii Moldova. Acesta a respins și argumentele Moscovei privind angajamentele OSCE, numind abordarea rusă drept una distorsionată. Ministerul Afacerilor Externe al României a susținut această poziție, calificând deschiderea secțiilor de votare din Transnistria drept o încălcare gravă a dreptului internațional și a suveranității statului.
Tensiunile diplomatice au fost marcate încă de la începutul lunii septembrie, când Ministerul Afacerilor Externe de la Chișinău a convocat ambasadorul Federației Ruse, Oleg Ozerov, pentru a-i înmâna o notă de protest. Această acțiune a avut loc pe 3 septembrie, în contextul intenției Moscovei de a deschide puncte de votare în stânga Nistrului. Autoritățile moldovene și române au subliniat caracterul ilegal al acestor proceduri desfășurate fără consimțământul autorităților constituționale.
Această situație nu este un precedent izolat în relația dintre Chișinău și Moscova. La alegerile prezidențiale desfășurate în martie 2024, Federația Rusă a optat pentru o strategie similară, deschizând șase secții de votare în regiunea transnistreană fără a obține acordul autorităților de la Chișinău. Această repetare a acțiunilor subliniază continuitatea abordării ruse în gestionarea proceselor electorale în zonele sub control separat de Republica Moldova.