Republica Moldova investighează posibilitatea ca un actor statal străin să fie responsabil pentru atacurile cibernetice care au vizat bazele de date ale instituțiilor guvernamentale. Premierul Vasile Tofan a oferit detalii despre incident în cadrul unei participări prin videoconferință la Summitul Euronews privind extinderea Uniunii Europene. Atacurile au compromis sisteme informatice critice, forțând șeful Guvernului să își anuleze deplasarea programată la Bruxelles pentru a gestiona criza de securitate cibernetică.
În urma breșelor de securitate, hackerii au reușit să obțină acces la baze de date guvernamentale și să extragă aproximativ 750.000 de seturi de date. Aceste informații conțin date de identificare personală ale cetățenilor, reprezentând un atac masiv asupra confidențialității datelor de stat. Autoritățile moldovenești au primit avertismente timpurii privind aceste acțiuni și au început imediat procedurile de investigație pentru a identifica sursa atacului și amploarea compromiterii sistemelor.
Deși investigațiile sunt în desfășurare, Vasile Tofan a declarat că nu pot fi indicați suspecți specifici în acest moment. Totuși, premierul a subliniat că numărul posibililor responsabili pentru un astfel de atac este limitat, sugerând o implicare de nivel înalt. „Bănuim că actorul statal se află în spatele acestui lucru și, având în vedere ce se întâmplă în Europa, acest lucru va rămâne pe agenda țărilor europene”, a precizat liderul Guvernului.
Incidentul survine într-o perioadă de instabilitate cibernetică la nivel continental, când șapte țări europene au raportat atacuri asupra sistemelor de refrigerare ale supermarketurilor. În același timp, aplicațiile de alertă de urgență din Ucraina și Rusia au fost compromise pentru a transmite avertismente false către populație. Această escaladare a incidentelor cibernetice subliniază vulnerabilitatea infrastructurilor digitale critice în contextul tensiunilor geopolitice actuale din regiunea est-europeană.
Republica Moldova a mai raportat anterior o intensificare a presupuselor acțiuni de ingerință în perioada campaniei electorale pentru alegerile parlamentare de anul trecut. Deși acuțiile actuale indică o direcție similară, premierul nu a atribuit atacul cibernetic unui anumit stat în declarațiile sale oficiale. Autoritățile continuă monitorizarea sistemelor informatice pentru a preveni noi breșe care ar putea afecta stabilitatea instituțiilor de stat și securitatea cetățenilor.
Securitatea cibernetică a statelor din Europa de Est rămâne o prioritate majoră în contextul conflictelor regionale actuale. Instabilitatea digitală este adesea utilizată ca instrument de presiune politică, vizând atât infrastructura critică, cât și procesele democratice. Această situație reflectă o tendință de utilizare a tehnologiei pentru destabilizarea ordinii publice și a încrederii în instituțiile guvernamentale la nivel internațional.