Republica Moldova implementează măsuri de securizare a sistemelor digitale după un atac cibernetic masiv care a vizat infrastructura administrativă a țării. Datele actualizate indică faptul că aproximativ 450.000 de cetățeni au fost victimele hackerilor, o cifră mai mică decât estimarea inițială de 750.000 de persoane. Guvernul a instituit un grup de lucru specializat, condus de premierul Vasile Tofan, care are o lună la dispoziție pentru a elabora mecanisme de protecție pe termen lung.
Cauza principală a breșei de securitate a fost identificată în arhitectura învechită a sistemelor gestionate de Agenția de Guvernare Electronică. Conform Maiei Sandu, sistemele verificau doar aplicația care solicita datele, fără a valida identitatea utilizatorului sau dreptul acestuia de acces. Această eroare structurală a permis unei singure aplicații cu acces defect să deschidă registrele a cel puțin zece instituții diferite, facilitând extragerea de dosare complete prin utilizarea unor coduri numerice personale.
Eficiența răspunsului a fost compromisă de lipsa unui protocol de comunicare și de fragmentarea responsabilităților între actorii guvernamentali. Atacatorii au profitat de faptul că datele erau accesibile dintr-un singur punct, fără limitări de volum sau mecanisme automate de alertă în cazul depășirii unor cote de extragere. Lilian Carp, președintele Comisiei parlamentare pentru securitate națională, a menționat că atacul a fost lansat de pe adrese IP din șase țări, inclusiv din unele considerate „mai exotice”.
Președintele Maiei Sandu a subliniat că evoluția rapidă a inteligenței artificiale permite actorilor maligni să găsească și să exploateze vulnerabilitățile mult mai repede. Tehnologia reduce costul atacurilor și le face mai devastatoare, lăsând puține urme pentru detectarea rapidă. Deși nu a acuzat direct un stat specific, șefa statului a precizat că astfel de acțiuni fac parte din arsenalul războiului hibrid purtat de Rusia împotriva Europei, devenind o amenințare cronică.
Pe lângă riscurile tehnice, atacul vizează încrederea cetățenilor în siguranța serviciilor digitale și în capacitatea statului de a proteja datele personale. Maiei Sandu a recomandat politicienilor să nu transforme acest subiect de securitate națională într-un spectacol, după ce anumite grupări au încercat să genereze frică în societate. Instituțiile se confruntă acum cu necesitatea de a clarifica rolurile operaționale pentru a evita reacțiile haotice observate în timpul incidentului de la sfârșitul lunii octombrie.
Securitatea cibernetică reprezintă o provocare globală, afectând nu doar administrația publică, ci și sectoare critice precum distribuția de energie, sistemele de purificare a apei sau facilitățile medicale. În contextul digitalizării accelerate, vulnerabilitățile infrastructurilor informatice devin puncte de presiune pentru stabilitatea statelor. Moldova se alătură astfel unui val de atacuri care vizează sisteme esențiale de funcționare în întreaga lume.