Republica Moldova pregătește o reorganizare profundă a administrației publice locale de nivelul II, care vizează schimbarea radicală a structurii teritoriale. Conform conceptului prezentat de autorități, actualele 32 de raioane vor fi transformate în trei mari regiuni, identificate prin zonele Nord, Centru și Sud. Această manevră administrativă urmărește o restructurare a modului în care statul gestionează teritoriul și resursele locale.
În cadrul noii arhitecturi propuse, anumite localități vor beneficia de un statut diferit față de restul țării. Taraclia va trece la statutul de municipiu de nivelul II, în timp ce Chișinău și Bălți vor menține statutul lor actual, fără a fi incluse în noile structuri regionale. De asemenea, Unitatea Teritorială Autonomă Găgăuzia (UTAG) va păstra statutul său special, asigurând continuitatea regimului juridic actual pentru această entitate.
Obiectivul principal al acestei reforme este reducerea birocrației și a costurilor de funcționare, prin consolidarea rolului primăriilor. Autoritățile susțin că resursele cheltuite în prezent pentru întreținerea raioanelor trebuie redirecționate către comunitățile locale, oferind mai multă putere primarilor. Mesajul central transmis în prezentarea proiectului este că „Puterea locală nu are nevoie de intermediari – ea trebuie să fie în mâinile primarilor”, subliniind nevoia de o administrație mai apropiată de cetățeni.
Noile regiuni vor avea un rol de coordonare și vor facilita dezvoltarea regională, fără a presta servicii publice directe. Competențele actuale ale raioanelor vor fi redistribuite: unele servicii vor fi transferate către primării, iar altele vor trece sub autoritatea structurilor de administrație publică centrală. Domenii precum educația și asistența socială sunt printre cele vizate de această redistribuire, însă autoritățile asigură că serviciile și actele necesare vor rămâne disponibile în localități.
Reforma presupune și o reducere a aparatului administrativ, prin formarea unor echipe mai compacte la nivel regional. Scopul este de a diminua numărul de funcționari și de a simplifica procedurile birocratice, în timp ce primăriile vor primi mai multe resurse și responsabilități privind bunurile locale. Regiunile vor acționa ca entități de coordonare, având misiunea de a sprijini atragerea fondurilor pentru proiecte de dezvoltare pe termen lung.
Această mișcare de reorganizare administrativă se înscrie într-un context de modernizare a instituțiilor statului, care vizează eficiența cheltuielilor publice. Prin trecerea de la un model fragmentat, bazat pe 32 de unități raionale, la un model bazat pe trei regiuni mari, Republica Moldova încearcă să optimizeze managementul teritorial și să faciliteze cooperarea între localități prin structuri de coordonare mai puternice.