Parlamentul de la Chișinău a adoptat, marți, hotărârea prin care instituie starea de urgență în sectoarele energiei și apei pentru o perioadă de 60 de zile. Decizia a fost luată în urma unei propuneri venite de la Executiv, ca răspuns la o situație de criză dublă care afectează țara. Parlamentarii au votat în favoarea acestei măsuri cu 54 de voturi, în timp ce 20 de deputați au votat împotrivă, iar 22 au ales să nu participe la vot.
Instaurarea stării de urgență este dictată de o combinație de factori economici și climatice care pun presiune pe stabilitatea Republicii Moldova. Pe plan economic, țara se confruntă cu o scumpire accelerată a carburanților, fenomen alimentat de escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu. Pe plan climatic, o secetă severă afectează direct resursele de apă, provocând o scădere dramatică a debitelor fluviilor Nistru și Prut, care reprezintă principalele surse de apă potabilă pentru populația țării.
Președinta Maia Sandu a explicat faptul că acest mecanism administrativ este strict necesar pentru a permite guvernului să ia decizii rapide în perioade de instabilitate. Printre acțiunile prevăzute de această stare de urgență se numără achiziția de urgență a carburanților, în cazul în care prețurile vor continua să crească. De asemenea, autoritățile vor putea gestiona mai eficient resursele de apă dacă debitele râurilor vor continua să scadă sub nivelurile critice.
În paralel cu gestionarea resurselor, Guvernul se concentrează pe protecția socială a cetățenilor prin suplimentarea bugetului destinat ajutoarelor pentru încălzire. Această formă de sprijere financiară este vitală pentru stabilitatea socială, având în vedere că aproape jumătate din populația Republicii Moldova beneficiază de astfel de măsuri în timpul iernii. Această abordare administrativă urmărește să atenueze impactul costurilor ridicate asupra gospodăriilor din țară.
Măsura a generat reacții politice opuse, liderul Partidului Socialiștilor din Republica Moldova, Igor Dodon, criticând decizia luată de autorități. Acesta a solicitat adoptarea unei poziții pragmatice și a cerut reluarea urgentă a negocierilor directe cu Federația Rusă. Obiectivul propus de liderul PSRM este obținerea furnizării de gaze naturale la prețuri preferențiale, într-un context în care Republica Moldova și-a redus considerabil dependența de resursele energetice rusești după invazia din Ucraina.
Republica Moldova, un stat candidat la integrarea în Uniunea Europeană cu aproximativ 2,4 milioane de locuitori, traversează o perioadă de vulnerabilitate economică. Tensiunile internaționale și fenomenele climatice extreme au amplificat riscurile pentru securitatea energetică și hidrologică. Această stare de urgență reflectă necesitatea de a adapta cadrul administrativ la o realitate marcată de incertitudine și de schimbări bruște în prețurile la nivel global.