Republica Moldova se poziționează printre cele patru state candidate care înregistrează cele mai semnificative progrese în procesul de integrare în Uniunea Europeană. Comisarul european pentru Extindere, Marta Kos, a menționat că Moldova face parte din grupul de lideri al procesului de aderare, alături de Muntenegru, Albania și Ucraina. Oficialul european a subliniat în cadrul unui interviu acordat France 24 faptul că ritmul reformelor implementate de Chișinău este remarcabil, oferind o perspectivă optimistă asupra parcursului european al țării.
În cadrul evaluării, Marta Kos a utilizat o metaforă pentru a descrie performanța Republicii Moldova, numind-o „cel mai bun elev din clasa mea”. Această afirmație vine în contextul faptului că Republica Moldova și-a început procesul de aderare mai târziu decât alte state candidate din Balcanii de Vest, însă a reușit să recupereze rapid decalajul existent. Comisarul a evidențiat modul în care Chișinăul a reușit să accelereze implementarea măsurilor necesare pentru alinierea la standardele europene, depășind în ritm alte țări din regiune.
Deși progresele sunt clare, Muntenegru rămâne țara care se află în fruntea procesului de extindere. Marta Kos a indicat faptul că Muntenegru ar putea finaliza negocierile tehnice la sfârșitul acestui an, având posibilitatea de a deveni membru al Uniunii Europene în anul 2028. În acest scenariu, Republica Moldova, Albania și Ucraina urmează imediat după Muntenegru ca grup de țări cu cele mai bune rezultate în procesul de negociere, reprezentând nucleul activ al extinderii europene.
Un moment cheie în parcursul Republicii Moldova a fost luna iulie 2026, când țara a deschis negocierile pe clusterul 6. Acest cluster este dedicat relațiilor externe și include capitolele esențiale privind politica externă, securitatea și apărarea. În aceeași perioadă, Uniunea Europeană a organizat conferințe de aderare specifice pentru Republica Moldova, Ucraina, Muntenegru și Albania. Aceste acțiuni confirmă dinamismul procesului de extindere, care a cunoscut o accelerare notabilă în perioada recentă.
Comisarul european a subliniat că sprijinul financiar oferit de Uniunea Europeană este strâns legat de implementarea reformelor asumate de statele candidate. Marta Kos a precizat că Uniunea Europeană nu funcționează ca o organizație caritabilă, iar fondurile pot fi reallocate dacă nivelul de implementare a reformelor este scăzut. În acest sens, a menționat Planul de creștere pentru Balcanii de Vest, unde rezultatele variază, subliniind că ajutorul financiar este condiționat de dezvoltarea economiilor și societăților prin reforme concrete.
Procesul de extindere al Uniunii Europene a cunoscut o perioadă de stagnare după ce Croația a aderat în 2013, fiind ultima țară care a intrat în blocul comunitar până recent. În prezent, anul 2026 este considerat unul de tranziție activă, cu un număr record de capitole deschise și închise în ultimele nouă luni. Această dinamistă reflectă o schimbare de ritm în politicile de extindere ale Comisiei Europene față de deceniul precedent.