Autoritățile de la Chișinău încearcă să protejeze drepturile cetățenilor din regiunea transnistreană prin încurajarea tinerilor să evite recrutarea în armata controlată de Tiraspol. Această abordare vizează în special elevii care studiază în instituțiile de învățământ cu predare în limba română. Vicepremierul Republicii Moldova pentru „reintegrare”, Valeriu Chiveri, a confirmat că există cazuri în care tinerii aleg să se deplaseze pe malul drept pentru a evita obligațiile militare impuse de regimul separatist.
În cadrul unor declarații recente, Valeriu Chiveri a precizat că nu oferă instrucțiuni directe, ci mai degrabă sfaturi către părinți și profesori. Aceștia sunt încurajați să recomande tinerilor înscrierea pe evidența militară pe malul drept al Nistrului. Valeriu Chiveri a menționat că această procedură reprezintă o posibilitate de a fi protejați de recrutarea de pe malul stâng, deși nu este o metodă garantată în toate situațiile.
Deși numărul persoanelor care aleg această cale este relativ mic, autoritățile moldovene recunosc dificultățile logistice. Republica Moldova dispune de posibilități limitate pentru a le oferi azil acestor tineri care părăsesc regiunea. În prezent, armata transnistreană este compusă din aproximativ 5.000 de militari, iar o parte din tinerii din regiune semnează contracte pentru a servi în cadrul Grupului Operativ al Trupelor Ruse (GOTR).
Contextul educațional din regiune rămâne unul tensionat, cu o separare clară a sistemelor de învățământ. În prezent, 2.400 de elevi din Transnistria studiază în limba română, utilizând grafia latină. Restul populației studențești utilizează limba „moldovenească” cu grafie chirilică, o practică menținută exclusiv în regiunea separatistă. Această utilizare a alfabetului chirilic este o moștenire a perioadei sovietice, menită să distincă identitatea lingvistică de cea din restul Republicii Moldova.
Implicarea Chișinăului în aceste chestiuni nu constituie o imixtiune în afacerile unui stat străin, deoarece Transnistria nu este un stat recunoscut internațional. Juridic, întregul teritoriu aparține Republicii Moldova, conform deciziilor organizațiilor internaționale, inclusiv ale OSCE. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a stabilit că, deși Chișinăul nu exercită un control efectiv asupra regiunii, statul are obligații legale privind protecția drepturilor persoanelor care trăiesc pe teritoriul său.
Conflictul din regiunea de est a Republicii Moldova a început în 1990, evoluând într-un conflict armat în anul 1992. După încheierea unui acord de încetare a focului între președinții Mircea Snegur și Boris Elțin, a fost creată o misiune de pacificare ce include și militari ruși. De peste trei decenii, statutul regiunii rămâne unul de enclavă separatistă, susținută de Moscova, în timp ce Chișinăul continuă să pledeze pentru integritatea teritorială a statului.