Proiectul parlamentar prin care se solicită suspendarea din funcție a președintei Republicii Moldova, Maia Sandu, nu va fi inclus pe agenda sesiunii legislative. Decizia a fost anunțată joi de președintele Parlamentului, Igor Grosu, în cadrul unei conferințe de presă organizate înainte de ședința plenară de pe 5 noiembrie. Această decizie vine după ce reprezentanții grupului parlamentar PAS au declarat că documentul nu va fi acceptat pentru dezbatere.
Igor Grosu a calificat demersul opoziției drept o acțiune „rușinoasă” și „lipsită de temei”, susținând că inițiativa de suspendare a fost coordonată de la Moscova. Conform declarațiilor sale, intenția de a înlătura președinta a fost dictată de un centru de comandă unic de la Moscova și a fost semnată de toți cei 46 de deputați din opoziție. Președintele legislativului a precizat că documentul a fost supus unei analize juridice înainte de refuzul de a-l include pe ordinea de zi.
Inițiativa de suspendare a fost lansată pe 29 septembrie de deputatul Ion Chicu, din formațiunea Alternativa, și a beneficiat de sprijinul grupurilor parlamentare PCRM, PSRM, Partidul Nostru și Democrația Acasă. Membrii opoziției au susținut că Maia Sandu a încălcat în mod repetat și grav Constituția și legile țării pe parcursul mandatului său. Totuși, Președinția de la Chișinău a respins demersul, subliniind că președinta își va continua mandatul primit prin votul cetățenilor.
Din punct de vedere matematic, majoritatea parlamentară deținând 55 de mandate din totalul deputaților, blocaje precum acesta sunt previzibile, având în vedere că opoziția dispune de 46 de mandate. Pentru a aproba suspendarea președintei, este necesar votul a cel puțin două treimi din numărul deputaților, ceea ce înseamnă minimum 68 de voturi. În cazul în care o astfel de procedură ar fi fost validată, un referendum privind demiterea președintei ar fi trebuit organizat în termen de maxim 30 de zile.
Președinta Maia Sandu a obținut încrederea a peste 930.000 de alegători în cadrul scrutinului prezidențial din 2024. Instituția prezidențială a menționat că acest mandat a fost acordat pentru a menține pacea și securitatea în Republica Moldova și pentru a asigura continuarea parcursului european al țării. Conform Constituției, procedura de suspendare necesită semnăturile a cel puțin o treime dintre deputați, oferindu-i totodată președintei dreptul de a oferi explicații în fața Parlamentului.
În Republica Moldova, procesul de integrare europeană și stabilitatea instituțională rămân subiecte centrale ale dezbaterilor politice. Deciziile privind funcționarea organelor de guvernare și respectarea procedurilor constituționale sunt monitorizate atent de partenerii externi, în contextul tensiunilor geopolitice regionale care influențează direct direcția politică a Chișinăului.