Parlamentul Republicii Moldova a votat instituirea unei stări de urgență în sectoarele energiei și apei, măsură care va fi valabilă pentru o perioadă de 60 de zile. Decizia, adoptată cu 54 de voturi pentru și 20 de voturi împotrivă, permite autorităților să răspundă prompt în cazul unor perturbări care ar putea afecta aprovizionarea cu energie, carburant sau apă. În timpul votului, 22 de deputați au ales să nu participe la procesul de votare.
Președinta Maia Sandu a susținut necesitatea acestei măsuri, subliniind că starea de urgență este esențială pentru a permite guvernului să ia decizii rapide. Aceste acțiuni sunt necesare în cazul în care vor fi necesare achiziții urgente de carburant, dacă debitul râului Nistru va continua să scadă sau dacă prețurile la combustibili vor continua să crească. Guvernul a anunțat că starea de urgență urmează să intre în vigoare sâmbătă.
Presiunea asupra Republicii Moldova este accentuată de creșterea prețurilor mondiale ale carburanților, fenomen observat de la începutul războiului din Orientul Mijlociu. În același timp, o secetă fără precedent a afectat nivelul râurilor din Europa, ceea ce pune în pericol aprovizionarea energetică. Guvernul a semnalat, de asemenea, o gravă penurie de apă pe râurile Nistru și Prut, situație care ar putea compromite accesul populației la apa potabilă.
În ceea ce privește sectorul gazelor, prețurile pentru consumatorii moldoveni sunt estimate în creștere, ceea ce obligă Guvernul să caute soluții pentru protecția socială. Autoritățile intenționează să crească bugetul destinat ajutării gospodăriilor vulnerabile pentru plata facturilor în perioada iernii. În prezent, jumătate din populația țării beneficiază de aceste măsuri de sprijin financiar pentru acoperirea costurilor cu energia.
Opoziția a reacționat imediat la această decizie, liderul Partidului Socialist, Igor Dodon, cerând Guvernului o abordare pragmatică. Acesta a solicitat prin intermediul platformei Telegram deschiderea de urgență a unor negocieri cu Rusia pentru furnizarea de gaze naturale. Această solicitare vine într-un context în care Republica Moldova, țară candidată la aderarea la Uniunea Europeană, și-a redus semnificativ dependența de energia rusească după invazia din Ucraina din 2022.
Republica Moldova se bazează în prezent pe importuri de energie din statele membre ale Uniunii Europene pentru a-și asigura necesarul. După evenimentele geopolitice din 2022, țara a implementat strategii de diversificare a surselor de aprovizionare, încercând să minimizeze expunerea față de furnizorii din Rusia. Această tranziție energetică are loc într-un cadru de instabilitate regională și de presiune climatică severă.