Parlamentul Republicii Moldova a aprobat marți impunerea stării de urgență în domeniile energiei și al apei, pe o perioadă de 60 de zile. Această măsură legislativă a fost adoptată cu 54 de voturi pentru și 20 de voturi împotrivă, în condițiile în care riscurile de aprovizionare au devenit tot mai evidente. Noua stare de urgență urmează să intre în vigoare sâmbătă, oferind autorităților instrumente juridice pentru intervenții rapide.
Instituirea acestei stări de urgență vine ca o succesiune a stării de alertă în sectoarele energetic și hidrologic, care expiră pe 25 septembrie. Guvernul a subliniat că riscurile care au motivat măsurile anterioare s-au amplificat semnificativ în ultima perioadă. Autoritățile moldovene vor putea răspunde mai prompt în cazul unor perturbări care ar putea afecta aprovizionarea cu energie, cu carburant sau cu apă, conform comunicatului oficial.
Premierul Vasile Tofan a explicat faptul că țara intră în sezonul rece cu multiple riscuri care se suprapun, menționând prețurile ridicate la resursele energetice și deficitul hidrologic. El a susținut că este esențial ca autoritățile să fie pregătite să intervină înainte ca eventualele crize să se materializeze efectiv. Vasile Tofan a precizat, de asemenea, că această măsură nu reprezintă un „cec în alb”, ci trebuie să fie însoțită de responsabilitate și control.
Factorii externi care alimentează criza includ creșterea prețurilor mondiale ale carburanților de la începutul Războiului din Orientul Mijlociu și o secetă fără precedent. Această secetă a dus la scăderea nivelului râurilor în Europa, afectând direct aprovizionarea energetică și resursele de apă. Guvernul a semnalat o „gravă penurie de apă” pe Nistru și Prut, o situație care ar putea compromite direct aprovizionarea cu apă potabilă a populației.
Președinta Maia Sandu a susținut că starea de urgență este necesară pentru a permite decizii rapide în cazul în care debitul Nistrului scade sau dacă prețurile la carburant continuă să crească. În același timp, Guvernul încearcă să crească bugetul pentru ajutarea gospodăriilor vulnerabile, de care beneficiază jumătate din populația țării. Pe partea opusă, Igor Dodon a cerut adoptarea unei abordări pragmatice prin deschiderea de negocieri cu Rusia pentru furnizarea de gaze naturale.
Republica Moldova, un stat de 2,4 milioane de locuitori care candidează la aderarea la Uniunea Europeană, a reușit să își reducă dependența de energia rusească după invazia din 2022. Această tranziție energetică are loc într-un context de securitate regională fragil, în care stabilitatea resurselor critice precum apa și energia rămâne un pilon fundamental pentru reziliența instituțiilor statului.