Alianța Nord-Atlantică va desfășura resurse suplimentare în regiunea Mării Negre, ca reacție directă la seria de atacuri cu drone care au vizat recent transportul maritim comercial. Anunțul a fost făcut marți de către purtătoarea de cuvânt a organizației, Allison Hart, conform informațiilor furnizate de AFP și Reuters. Această decizie vizează consolidarea prezenței în zona afectată de incidentele armate care pun în pericol rutele de navigație.
Măsura este luată pe fondul îngrijorărilor crescute exprimate de statele riverane, inclusiv de România, privind siguranța culoarelor de navigație. Există un risc real de extindere a incidentelor armate din proximitatea granițelor NATO în această zonă strategică. Allison Hart a precizat pe platforma X că noile resurse vor sprijini în special activitățile de supraveghere, recunoaștere și investigație, asigurând capacitatea de răspuns la orice amenințare.
Postura defensivă pe flancul estic a fost deja întărită în ultimele săptămâni prin utilizarea unor echipamente speciale destinate combaterii dronelor. Totuși, intensificarea loviturilor asupra navelor a impus o suplimentare rapidă a tehnicii militare pentru a asigura protecția. În cadrul Consiliului Nord-Atlantic de la Bruxelles, ambasadorii statelor membre au analizat vulnerabilitățile curente, la solicitarea expresă a României, fără a invoca însă Articolul 4 din Tratatul de la Washington.
Situația tensionată a fost discutată și în cadrul unei întâlniri bilaterale dintre secretarul general Mark Rutte și ministrul de Externe al Turciei, Hakan Fidan. Cei doi oficiali au evaluat riscurile generate de atacurile repetate cu drone, care sunt considerate de natură rusească. Aceste acțiuni pun în pericol direct convoaiele de mărfuri și echipajele civile, impunând ajustarea constantă a măsurilor de descurajare și apărare în funcție de realitatea din teren.
În paralel, secretarul general al NATO a purtat consultări cu președintele României, Nicușor Dan, și cu premierul bulgar Rumen Radev. Autoritățile de la Sofia au propus instituirea unui moratoriu, în coordonare cu Bucureștiul și Ankara, pentru a preveni agresiunile împotriva transportului maritim civil. Totodată, România și Bulgaria lucrează la operaționalizarea unui centru comun de securitate maritimă, cu asistență de la Uniunea Europeană, pentru monitorizarea în timp real a țintelor suspecte.
La nivelul Parlamentului European de la Strasbourg, șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a avertizat că aceste atacuri reprezintă o escaladare gravă și inacceptabilă. Kallas a atribuit incidentele Federației Ruse și a anunțat lucrări pentru un acord diplomatic internațional ce ar implica Turcia, India și state africane. Eurodeputații pregătesc acum o rezoluție oficială pentru a condamna actele de sabotaj asupra flotei comerciale.