Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat că susține personal proiectul unirii cu România, argumentând că acest pas ar putea oferi cetățenilor moldoveni garanții de securitate mult mai solide. Declarațiile au fost făcute joi, în cadrul evenimentului Moldova Security Forum 2026, organizat la Chișinău. În cadrul acestui forum, șefa statului a abordat provocările de securitate ale țării, relația bilaterală cu România și perspectivele de integrare în Uniunea Europeană.
Deși președinta consideră că „cred că am avea mai multă securitate” prin reunificare, ea a subliniat că o decizie de o asemenea importanță istorică nu poate fi luată fără respectarea voinței poporului. Maia Sandu a recunoscut că, în prezent, sondajele de opinie nu indică existența unei majorități a cetățenilor care să susțină acest scenariu de unificare. Lidera de la Chișinău a menționat că, indiferent de convingerile sale personale, respectarea deciziei majorității populației trebuie să rămână un principiu fundamental.
În acest context, integrarea în Uniunea Europeană rămâne obiectivul principal și prioritatea de top a autorităților de la Chișinău. Spre deosebire de proiectul de unire cu România, aderarea la UE beneficiază de sprijinul majorității cetățenilor Republicii Moldova. Maia Sandu a precizat că, deși Uniunea Europeană nu este o alianță militară prin definiție, apartenența la această comunitate ar contribui semnificativ la consolidarea securității naționale și la reducerea vulnerabilităților externe ale țării.
România este prezentată de președinte ca fiind principalul partener comercial și cea mai importantă piață de export pentru produsele moldovenești. Maia Sandu a evidențiat importanța cooperării economice și a proiectelor comune, în special în sectorul energetic, pentru reducerea dependenței de resursele rusești. De asemenea, Bucureștiul este descris ca un susținător strategic al procesului de aderare al Republicii Moldova la Uniunea Europeană, oferind sprijin diplomatic, politic și tehnic.
Discuțiile despre viitorul Republicii Moldova sunt influențate de contextul regional marcat de războiul dintre Rusia și Ucraina. Deși Republica Moldova are neutralitatea înscrisă în Constituție, Chișinăul urmărește consolidarea rezilienței instituționale, economice și energetice. Apropierea de instituțiile europene este văzută ca un instrument esențial pentru dezvoltarea economică și pentru stabilizarea țării într-un mediu geopolitic instabil, oferind o direcție realistă pentru consolidarea stabilității pe termen lung.
Dezbaterea privind unirea celor două state este un subiect prezent în spațiul public încă de la proclamația independenței Republicii Moldova față de Uniunea Sovietică, gerçekleșă în anul 1991. De atunci, relația dintre Chișinău și București a evoluat constant, fiind alimentată de legături istorice, culturale și lingvistice profunde, care mențin activă discuția despre posibilitatea unei reunificări politice și instituționale între cele două națiuni.