Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat că, în prezent, ideea unirii cu România nu beneficiază de un sprijin popular suficient din partea cetățenilor. Într-un interviu acordat presei maghiare pentru Valasz Online, liderul de la Chișinău a explicat că prioritatea actuală a țării este integrarea europeană, un obiectiv susținut de majoritatea populației. Maia Sandu a menționat că urmărește acest proces cu determinare pentru a asigura siguranța și libertatea statului.
În cadrul discuțiilor, președinta a abordat și tema suveranității în contextul unei eventuale integrări teritoriale. Maia Sandu a precizat că discuția despre suveranitate este una distinctă, subliniind însă caracterul democratic al României în comparație cu Rusia. Ea a menționat că cetățenii români sunt liberi, o situație pe care nu o poate aplica regimului de la Moscova. Această perspectivă subliniază diferențele politice dintre regiunile menționate.
Declarațiile actuale ale președintei reflectă o poziție deja exprimată în trecut, deși cu nuanțe diferite. În ianuarie 2026, într-un interviu pentru podcastul britanic „The Rest Is Politics: Leading”, Maia Sandu a afirmat că ar vota pentru reunire la un eventual referendum. Totuși, ea a subliniat atunci că, în calitate de președinte, trebuie să ia în calcul sondajele care indică lipsa unei majorități pentru unirea cu România, preferând integrarea în UE.
Premierul de la Chișinău, Vasile Tofan, a comentat și această temă, menționând că unirea este uneori percepută ca un „plan B”. La Euronews Enlargement Summit 2026, Vasile Tofan a respins această viziune, considerând că deciziile fundamentale despre statalitate nu pot fi tratate astfel. El a reiterat faptul că „planul A” al Republicii Moldova este aderarea la Uniunea Europeană, proces care ar aduce cele două state împreună într-o comunitate comună.
Relația dintre Republica Moldova și România este marcată de o istorie și o cultură comună, fiind descrisă de Vasile Tofan ca fiind una strategică și „frățească”. Deși unirea rămâne un subiect de discuție politică, autoritățile de la Chișinău insistă pe parcursul integrării europene ca fiind calea cea mai realistă de rezistență democratică. Această strategie vizează consolidarea statului în fața presiunilor externe.
Discursurile privind viitorul Republicii Moldova și poziția față de Rusia au devenit constante în agenda politică regională. Deși unirea cu România este un subiect simbolic și istoric, accentul instituțional este pus pe procesul de aderare la Uniunea Europeană. Acest parcurs este considerat de conducerea de la Chișinău ca fiind instrumentul principal pentru menținerea suveranității și a stabilității democratice în fața amenințărilor externe.