Turul al doilea al alegerilor prezidențiale din Bulgaria, care are loc duminică, poartă implicații geopolitice majore pentru stabilitatea regională. Președinta în exercițiu, Iliana Iotova, care a câștigat prima rundă cu aproximativ 35% din voturi, se confruntă în runda decisivă cu principalul său contracandidat, Andrei Ghiurov. Scorul obținut în prima etapă a fost unul extrem de strâns, Iliana Iotova atingând 34,8% față de 32% din voturi, ceea ce indică o competiție intensă între cele două tabere politice.
Analistul de politică externă Cătălin Buciumeanu subliniază necesitatea unei distincții clare între politicii cu poziții favorabile intereselor Moscovei și actorii coordonați sau susținuți financiar de Kremlin. În acest context, Kostadin Kostadinov, liderul partidului Renașterea, a ocupat locul al treilea cu 12,5%, fiind descris ca un reprezentant al extremei drepte explicit proruse. Partidul său a semnat, în aprilie 2025, un acord oficial de cooperare cu Rusia Unită, partidul condus de Vladimir Putin, ceea ce constituie o relație politică documentată.
În ceea ce o privește pe Iliana Iotova, aceasta susține o soluție negociată pentru conflictul din Ucraina și se opune trimiterii militarilor bulgari în acel țară. Deși pledează pentru o abordare diplomatică a securității Mării Negre prin negocieri cu Rusia, ea a condamnat deteriorarea securității în regiune provocată de război. Mai mult, președinta a cooperat cu România pentru consolidarea măsurilor de protecție a navigației, fapt ce indică faptul că pozițiile sale nu pot fi reducerile simplist la o etichetă de control Kremlin.
O victorie a Ilianei Iotova ar putea duce la o consolidare a convergenței politice între președinție și guvernul condus de Rumen Radev, care deține majoritatea absolută în Parlament. Coaliția Bulgaria Progresistă a obținut 131 din cele 240 de mandate în aprilie 2026, transformându-l pe Rumen Radev în prim-ministru. Deși Bulgaria este o republică parlamentară, o astfel de configurație ar putea determina o poziție mai rezervată a țării față de sancțiuni sau față de anumite forme de sprijin militar pentru Ucraina.
Din perspectiva României, miza este strategică, având în vedere că Bulgaria este un vecin membru NATO și UE care împarte responsabilități la Marea Neagră. Cătălin Buciumeanu avertizează că o eventuală divergență privind sancțiunile sau evaluarea amenințării rusești ar putea complica formularea unor poziții regionale comune. Totuși, cooperarea recentă în domeniul securității maritime între București și Sofia demonstrează că interesele de securitate rămân comune, indiferent de diferențele de discurs politic dintre liderii de la Sofia.
Geopolitica actuală indică faptul că Rusia poate obține avantaje strategice fără a controla direct forțele politice, prin simpla încetinire a reacțiilor colective ale Uniunii Europene. În Bulgaria, testul real al orientării geopolitice va fi stabilit de capacitatea autorităților de a contribui la securitatea europeană. Deciziile guvernamentale pot influența presiunea asupra agresiunii ruse, chiar dacă nu există o coordonare directă între actorii politici și Moscova.