Relația dintre Republica Moldova și Statele Unite ale Americii a trecut printr-o transformare semnificativă, migrând de la un parteneriat bazat pe valori democratice și reforme către o abordare de natură tranzacțională. Această schimbare a fost marcată de prezența numelui lui Trump în proiecte strategice, precum interconexiunea energetică Strășeni-Gutinaș de 400 kV între Moldova și România. Proiectul, care urma să fie finanțat prin USAID și finalizat în 2030, a fost redenumit „Trump Liberty Line”, fiind unul dintre puținele proiecte menținute de administrația americană.
Venirea lui Trump la putere a afectat sever finanțarea proiectelor de infrastructură și de natură umanitară din Republica Moldova. Un proiect de 1,3 miliarde de lei moldovenești, destinat dezvoltării transporturilor și rezilienței cibernetice, a fost semnat chiar înainte de inaugurarea președintelui american. De asemenea, a fost afectată investiția de 85 milioane dolari pentru un sistem de stocare a energiei în baterii (BESS), menită să stabilizeze rețeaua electrică. În total, după schimbarea administrației, au fost eliminate proiecte de sute de milioane de dolari destinate modernizării țării.
Chișinăul a utilizat tactici diplomatice pentru a păstra finanțarea americană pentru proiecte cu valoare economică și geopolitică majoră. Ministrul moldovean de Externe a ales să îl laude pe Trump la CNN, numindu-l un „președinte al păcii”, într-un context în care relația dintre liderii american și ucrainean, Volodimir Zelenski, a fost tensionată. În paralel, autoritățile moldovene au extins rețeaua de susținători în Congresul SUA, pregătindu-se pentru eventuale schimbări de administrație, ceea ce a ajutat la menținerea unor reforme în domeniul anticorupției și al energiei.
Cooperarea militară rămâne activă, deși fără proiecte noi, prin intermediul accesului militarilor moldoveni la programele de instruire americane. SUA au majorat bugetul pentru aceste programe la cererea Chișinăului, menținând în vigoare proiectele pentru piese de schimb și achiziții de armament. În noua Strategie Națională de Securitate a Republicii Moldova, SUA sunt menționate ca partener strategic. Totodată, numirea lui Joseph Mark Burkhalter, un politician republican din Georgia, ca ambasador politic este privită de Mihai Popșoi ca o oportunitate majoră pentru deschiderea unor noi canale de comunicare.
Alegerile intermediare din 3 noiembrie reprezintă un punct critic pentru capacitatea Congresului de a controla politica administrației Trump. În prezent, republicanii controlează ambele camere, însă sondajele Reuters/Ipsos indică o scădere a popularității lui Trump la 31%, în timp ce democrații ar putea obține 47% din voturi. O victorie a democraților ar putea permite preluarea conducerea unor comisii și organizarea de investigații, influențând direct direcția sprijinului american. Această incertitudine politică se reflectă și în utilizarea sloganurilor lui Trump de către grupări pro-rușe din Moldova.
Contextul geopolitic actual pune Republica Moldova într-o poziție de vulnerabilitate, fiind nevoită să navigheze între sprijinul pentru Ucraina și presiunile interne. În timp ce oficialii proeuropeni mențin solidaritatea cu Kievul, în interiorul țării, actori suveraniști și unioniști utilizează retorica MAGA pentru a evita eticheta de agenți ai Rusiei. Această fragmentare a discursului politic intern coincide cu o perioadă de instabilitate în care deciziile de la Washington pot altera radical parcursul european al Chișinăului.