Guvernul de la Chișinău a solicitat Parlamentului instituirea stării de urgență pentru a putea devia de la procedurile standard și a stabiliza piața internă. Această măsură este necesară pentru a asigura țara cu necesarul de hidrocarburi, energie electrică și apă în contextul iernii care se apropie. Decizia este dictată de incertitudinea de pe piețele internaționale, cauzată de conflictele din Ucraina și din Orientul Mijlociu, care au dus la o creștere fără precedent a prețurilor la gaze și carburanți.
În cadrul ședinței Consiliului Național de Securitate, prezidată de Maia Sandu, s-a constatat că Republica Moldova nu deține toate resursele energetice necesare pentru sezonul rece. Guvernul are nevoie de pârghii suplimentare pentru a efectua achiziții rapide și pentru a restricționa exportul de energie. Sergiu Diaconu, șeful Centrului Național de Management al Crizelor, a subliniat că este vital ca prețul motorinei să nu depășească pragul psihologic de 40 de lei pe litru.
Pe plan financiar, Guvernul începe o optimizare a structurilor de stat prin reducerea efectivelor de personal în instituții cu până la 30%. Fondurile economisite prin comasarea agențiilor vor fi redirecționate către compensațiile de iarnă, urmând ca numărul de gospodării beneficiari să depășească 620.000. Premierul Vasile Tofan a recunoscut că, deși s-au făcut promisiuni privind limitarea cheltuielilor, prețul gazelor este atât de ridicat încât va fi necesară mărirea compensațiilor oferite cetățenilor.
Situația energetică este agravată de o dependență de importuri de 59% pentru energia electrică și de lipsa depozitelor de carburanți. Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a avertizat că o creștere semnificativă a prețului gazului este inevitabilă în luna octombrie. În acest context, ministrul Finanțelor, Victoria Belous, a indicat că Guvernul ar putea utiliza instrumente interne, precum reducerea accizei sau a TVA-ului la carburanți, pentru a încerca să tempereze creșterea prețurilor la pompă.
Securitatea infrastructurii este o altă prioritate, fiind dispus ca obiectivele energetice să fie protejate împotriva dronelor prin utilizarea sistemelor portabile de rachete antiaeriene și a mitralierelor antiaeriene. În paralel, Chișinăul colaborează cu partenerii externi pentru achiziționarea unui sistem antiaerian cu rază medie de acțiune. UE a declanșat deja procedurile pentru acest sistem prin Facilitatea Europeană pentru Pace, printr-o asistență de 120 de milioane de euro aprobată în iulie.
Pe planul resurselor naturale, deficitul hidrologic este critic, cu un debit de doar 23 m3/s pe Nistru, față de un nivel obișnuit de 100-120 m3/s. Această secetă afectează atât capacitatea de captare a apei potabile pentru peste 80% dintre moldoveni, cât și sectorul energetic. Vulnerabilitatea este accentuată de faptul că infrastructura de apă depinde direct de electricitate, creând un risc de interconectare între criza hidrologică și cea energetică.