O dezbatere publică aprinsă între Bogdan Aurescu și Răzvan Nicolescu privind statutul juridic al perimetrului Neptun Deep a generat controverse privind securitatea proiectului energetic major al României. Bogdan Aurescu, judecător la Curtea Internațională de Justiție, susține că aproximativ 50% din suprafața zonei Neptun Deep a fost revendicată de Ucraina în timpul negocierilor și în fața Curții de la Haga. Această afirmație a fost contrazisă vehement de Răzvan Nicolescu, fost ministru al Energiei și fost președinte al Agenției Europene de Reglementare în Energie.
Răzvan Nicolescu a insistat că zona Neptun Deep nu a făcut niciodată obiectul unei dispute cu un alt stat și că aceasta a aparținut mereu României fără nicio îndoială. Expertul a subliniat că astfel de confuzii pot adăuga riscuri de siguranță și securitate pentru proiectul de extracție. Conform lui Nicolescu, blocul Neptun, unde producția de gaz în Marea Neagră urmează să înceapă anul viitor, nu a fost disputat cu nimeni, fiind o zonă cu statut juridic clar.
Bogdan Aurescu a prezentat trei hărți pentru a susține afirmația sa, menționând că realitatea din teren și documentele de la Haga arată o suprapunere cu zonele revendicate de Ucraina. În contrast, Răzvan Nicolescu a indicat faptul că problema principală actuală vizează alte perimetre, pentru care licența de exploatare aparține companiei rusești Lukoil. Această divergență de puncte de vedere pare a fi o neînțelegere semantică, deși implică elemente de mare importanță pentru securitatea energetică națională.
Analizele sugerează că această dispută poate fi utilizată de Rusia pentru a destabiliza regiunea prin diverse narațiuni de propagandă. Una dintre acestea vizează ideea că există o amenințare la adresa Neptun Deep din partea Ucrainei sau că România ar avea pretenții teritoriale asupra Ucrainei. O altă posibilitate este polarizarea internă, prin care o ceartă publică între reprezentanți ai instituțiilor statului alimentează retorica oficialilor ruși despre necesitatea de a opri războiul indiferent de condiții.
Contextul geopolitic este marcat de interesul Rusiei pentru resursele energetice din Marea Neagră, o preocupare menționată și de istoricul britanic Dennis Deletant. Miza actuală este strâns legată de perimetrul Trident, unde Lukoil deține 88% din parte, iar autoritatea de reglementare a respins cererea de prelungire a concesionării. Guvernul de la București a invocat un act normativ care ar putea permite preluarea licenței de către Romgaz, în contextul deciziei de a controla zonele câștigate la Haga.
În 2009, Curtea de la Haga a emis o decizie definitivă și obligatorie privind delimitarea platoului continental între România și Ucraina. Această hotărâre, adoptată la unanimitate, a acordat României 79,34% din spațiul disputat, ceea ce reprezintă o suprafață de 9700 de kilometri pătrați. Această decizie juridică rămâne fundamentul pe care se bazează dreptul României de a exploata resursele din zona respectivă, fără a exista un risc juridic real de contestare.