Un nou proiect de lege privind educația minorităților naționale din Ucraina a declanșat o solicitare de intervenție din partea comunităților române către autoritățile de la București. Reprezentanții românilor din regiunile Cernăuți, Transcarpatia și Odesa au trimis o scrisoare către președintele României, Ministerul Afacerilor Externe și comisii parlamentare, pentru a cere susținerea propunerilor lor în discuțiile cu Kievul. Această demers are loc în contextul faptului că proiectul nr. 16119 așteaptă dezbaterea în plenul Parlamentului ucrainean.
Proiectul de lege a fost înregistrat la data de 1 octombrie 2026, iar comisia parlamentară pentru educație a recomandat examinarea acestuia în regim de urgență. Deși comisia a sugerat adoptarea în prima lectură și în ansamblu, cu eventuale corecturi tehnice, recomandarea nu garantează adoptarea finală a legii. Comunitatea se teme că, în absența unor garanții clare, numărul școlilor care utilizează limba română ca limbă de predare ar putea scădea semnificativ în viitorul apropiat.
O preocupare majoră vizează statutul școlii ca instituție și nu doar ca simplă clasă de predare. Reprezentanții cer ca legea să protejeze rețeaua de unități de învățământ ale minorităților și să stabilească clar faptul că limba română poate rămâne limba principală de predare. Ei consideră că formularea actuală, care permite folosirea limbii minorității „alături de limba de stat”, creează incertitudini privind numărul efectiv de materii care vor fi predate în română față de cele în ucraineană.
Alte cereri vizează continuitatea educației până la nivelul liceului și în învățământul profesional. Semnatarii documentului, printre care se numără Aurica Bojescu, Ion Botoș, Eugen Patraș și Anatol Popescu, solicită ca absolvenții să poată formula răspunsurile în limba română la evaluările externe. De asemenea, se propune ca pentru satele cu puțini copii, clasele de predare în română să poată funcționa chiar și cu mai puțin de cinci elevi, pentru a asigura accesul la educație.
Comunitatea contestă, de asemenea, mecanismul prin care materiile în limba ucraineană pot fi extinse la cererea a cel puțin două treimi dintre părinți. Această prevedere este văzută ca un risc de reducerea treptată a predării în română prin presiuni locale. Reprezentanții solicită, în plus, ca personalul administrativ și conducerea școlilor minoritare să poată comunica direct cu elevii și părinții în limba comunității, pentru a facilita procesul educațional.
Disputa legislativă din Ucraina se încadrează într-un context regional complex, în care drepturile minorităților sunt monitorizate constant de instituțiile internaționale. Deciziile legislative ale Radei Supreme privind educația pot influența direct stabilitatea socială în regiunile cu o prezență semnificativă a minorităților. Această evoluție necesită o monitorizare atentă din partea diplomației române pentru a asigura respectarea drepturilor fundamentale ale cetățenilor de origine română din Ucraina.