La Parlamentul European a avut loc, pe 1 octombrie 2026, un dialog social dedicat securității regiunii Mării Negre și consolidării Flancului Estic. Evenimentul, desfășurat între orele 18:00 și 19:30, a reunit peste 50 de participanți, printre care experți ai instituțiilor UE și NATO, diplomați români, cercetători și reprezentanți ai industriei de apărare și aeronautică. Masa rotundă a fost găzduită de Victor Negrescu, Vicepreședintele Parlamentului European, fiind co-organizată de Blocul Național Sindical și de Europuls – Centrul de Expertiză Europeană.
Discuțiile s-au concentrat pe necesitatea de a asigura o protecție sporită a infrastructurii critice submarine și costiere, precum și a rutei comerciale și energetice din regiune. Un punct central al dezbaterilor a fost stadiul de implementare al Hubului de Securitate Maritimă a Mării Negre. Acest proiect, finalizat de România împreună cu Bulgaria, prevede amplasarea unui centru de supraveghie maritimă și schimb de informații la Constanța și Varna, pentru a răspunde presiunilor geopolitice generate de războiul din Ucraina.
Victor Negrescu a subliniat importanța ca România să nu fie doar un simplu beneficiar al politicilor de apărare, ci un contributor activ prin producție și dezvoltare tehnologică. Vicepreședintele a menționat că a susținut la nivel european crearea hubului maritim și a făcut demersuri pentru alocarea de fonduri necesare operaționalizării acestuia. El a insistat pe necesitatea unui calendar clar pentru trecerea de la planuri la capacități concrete care să protejeze porturile și infrastructura energetică din regiune.
Din perspectiva industriei, Dumitru Costin, Președinte BNS, a evidențiat faptul că securitatea depinde direct de capacitatea industrială de a produce și întreține echipamentele necesare. Acesta a cerut investiții, comenzi predictibile și acces la finanțare europeană pentru a integra companiile românești în lanțurile de producție europene. Dumitru Costin a precizat că este esențial ca orice strategie de securitate să includă perspectiva lucrătorilor, prin păstrarea competențelor și formarea unei noi generații de specialiști.
Tana Foarfă, directoare executivă EUROPULS, a vorbit despre necesitatea de a coordona cerințele României cu potențialul european pentru a oferi valoare adăugată. Ea a explicat că este vital să se identifice exact ce resurse lipsesc pentru a putea solicita sprijinul adecvat în contextul amenințărilor de război hibrid. Dialogul a vizat conectarea industriei naționale la mecanismele de achiziție comună și la sursele de finanțare europene disponibile pentru creșterea capacităților de apărare.
Contextul regional este marcat de o abordare strategică adoptată de Uniunea Europeană în 2025, care vizează protejarea libertății de navigație și a infrastructurii critice în Marea Neagră. Această strategie europeană pune accent pe îmbunătățirea supravegherii maritime și pe protecția rutelor comerciale, într-un moment în care stabilitatea Flancului Estic este considerată o prioritate strategică majoră pentru toate statele membre ale NATO și UE.