Republica Moldova se confruntă cu o situație hidrologică alarmantă, pe măsură ce nivelul apei în Nistru și Prut scade drastic. În Ucraina, nivelul din lacul de acumulare Novodnestrovsk a scăzut de la cota de 121,5 metri la 111 metri, forțând trecerea la un regim de echilibrare. Această măsură presupune ca barajul să nu mai acumuleze apă, direcționând tot debitul din Carpați direct către Republica Moldova, deși sub cota de 112 metri apar riscuri tehnologice pentru hidrocentrala Novodnestrovsk.
În primele 20 de zile ale lunii septembrie, datele arată un dezechilibru major în lacul de acumulare Novodnestrovsk. În această perioadă, în lac au intrat aproximativ 40,3 milioane de metri cubi de apă, în timp ce deversările în aval s-au ridicat la 103,7 milioane de metri cubi. Debitul mediu de intrare a fost de aproximativ 23 m³/s, în condițiile în care deversările s-au menținut la 60 m³/s din contul acumulărilor de la baraj, afectând direct cursul Nistrului.
Evoluția deficitului de apă a declanșat o dispută politică aprinsă între autoritățile de la Chișinău și opoziția locală. Primarul Chișinăului, Ivan Ceban, a acuzat guvernarea pro-UE că a omis să prevină scăderea deversărilor de către Ucraina, care a început încă din 25 septembrie. La rândul său, ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a respins aceste acuzații, subliniind că politizarea situației nu va aduce apă și a cerut cooperarea primăriei pentru soluții concrete.
Impactul asupra infrastructurii este vizibil, în special la stația de captare Chișinău, care alimentează 93% din consumatori. Deoarece țevile de captare sunt fixe și nu pot fi coborâte odată cu nivelul râului, autoritățile au construit de urgență un baraj și au instalat patru pompe puternice pentru a ridica apa de la nivelul inferior. Rezerva de la barajul de la Dubăsari ar putea asigura funcționarea stației pentru cel mult o lună.
Premierul Vasile Tofan a respins acuțiile că Ucraina este responsabilă pentru criză, argumentând că problema este una regională, cauzată de schimbările climatice. El a menționat că și Dunărea, Rinul sau Prutul au suferit scăderi dramatice de debit. Președința Republicii Moldova, Maia Sandu, a avertizat că trebuie adaptată infrastructura pentru perioadele de secetă mai frecvente, investind în rezerve și reducând pierderile din rețelele de distribuție.
Situația este critică și pe râul Prut, care marchează frontiera cu România, unde debitul a scăzut semnificativ. În lacul de acumulare Costești–Stânca, deversările au fost de 58,83 milioane m³, în timp ce în lac au intrat doar 32,23 milioane m³. Această scădere afectează localități din raioanele Glodeni, Fălești, Leova, Ungheni, Cahul și Cantemir, fiind necesară reducerea debitului evacuat la 14 m³/s.