Situația hidrologică de pe fluviul Nistru a atins un prag critic, determinând autoritățile de la Chișinău să intre într-o stare de alertă. În cadrul unei ședințe extraordinare a Comisiei Nistrene, reprezentanții Ministerului Mediului au analizat deficitul istoric de apă care afectează regiunea. Această criză este accentuată de scăderea alarmantă a volumelor de apă din bazinul Nistrului, ceea ce pune sub presiune resursele disponibile pentru populație și infrastructura de apă.
Autoritățile ucrainene au informat oficial că nu mai pot menține volumele obișnuite de evacuare a apei către Republica Moldova. Această decizie a fost luată pentru a preveni epuizarea completă a rezervelor din lacurile de acumulare. În consecință, în anumite localități din Ucraina, alimentarea cu apă este deja limitată la un program stabilit de câteva ore pe zi, din cauza deficitului de resurse.
Problema principală este reprezentată de debitul natural de apă care intră în lacul de acumulare de la Novodnistrovsk. În ultimele două săptămâni, acest volum a fost de doar 27 m3/s, o valoare insuficientă pentru a susține deversările necesare. Partea ucraineană a subliniat imposibilitatea de a deversa un debit mai mare decât cel care intră în lac, pentru a evita sistarea totală a aprovizionării cu apă a localităților deja afectate.
Evoluția situației depinde acum de precipitațiile din partea superioară a bazinului, care ar putea permite majorarea deversărilor. Ministerul Mediului a precizat că dialogul dintre cele două state rămâne constant și că Comisia se va întruni din nou dacă apar noi circumstanțe. Pe lângă Nistru, și râul Prut este afectat, debitul evacuat din lacul de acumulare Costești–Stânca fiind redus la 14 metri cubi pe secundă.
Președinta Maia Sandu a solicitat o reconfigurare a întregului sistem de gestionare a resurselor de apă pentru a face față secetei prelungite. Ea a subliniat necesitatea de a adapta infrastructura de captare, de a investi în rezerve și de a reduce pierderile din rețele. Strategia pe termen lung vizează utilizarea mai eficientă a fiecărui metru cub de apă, pregătind țara pentru perioade de secetă care vor deveni tot mai frecvente.
Monitorizarea parametrilor de mediu continuă pentru a limita efectele secetei asupra sectorului energetic și asupra mediului înconjurător. Autoritățile urmăresc îndeaproape evoluția debitelor pentru a proteja infrastructura critică. Această criză hidrologică reflectă o vulnerabilitate majoră a bazinelor acvatice din regiune, care necesită soluții de management integrat pentru a asigura stabilitatea resurselor vitale în viitorul apropiat.