Președinta Bulgariei, Iliana Iotova, a anunțat elaborarea unui text de comun acord împreună cu reprezentanții României și Turciei pentru gestionarea securității în Marea Neagră. Documentul vizează în principal instituirea unui moratoriu privind utilizarea dronelor împotriva infrastructurii comerciale și civile, precum și oprirea acțiunilor de luptă în spațiul maritim. Planul de acțiune urmează să fie discutat suplimentar cu președintele României în cursul zilei de miercuri, pentru a consolida poziția celor trei state.
Propunerea de la Sofia include solicitarea introducerii unui punct extraordinar pe agenda următoarei reuniuni la nivel înalt a UE, programată la Bruxelles pe 15 octombrie. Obiectivul este ca Marea Neagră să fie abordată ca o problemă separată, nu doar ca o componentă a contextului general al războiului. Iotova a subliniat că intenția este de a iniția ulterior consultări cu toate celelalte state riverane, având în vedere importanța critică a securității și a navigației maritime în această regiune.
Situația din bazinul Mării Negre este considerată extrem de tensionată, în urma unor atacuri fără precedent raportate marți. Președinta Bulgariei a avertizat că conflictul se adâncește și că, dacă ritmul atacurilor rămâne neschimbat, vor exista probleme serioase cu aprovizionarea cu petrol a rafinăriei din Bulgaria. Această escaladă a riscurilor de securitate a impus o reacție coordonată între Bulgaria, România și Turcia, care au discutat deja și la nivelul miniștrilor apărării.
În cadrul unei reuniuni a Consiliului Nord-Atlantic desfășurate marți, subiectul Mării Negre a fost inclus ca punct extraordinar pe agendă. Se prevede ca Bulgaria să primească sprijin NATO în două direcții principale: investigarea a două incidente în care nu există încă dovezi concludente privind navele implicate și implementarea unor măsuri suplimentare de protecție și supraveghere. Aceste acțiuni de sprijin sunt menite să consolideze capacitățile de monitorizare în zona afectată de conflict.
Pentru a stabili măsuri concrete de securitate, se pregătește o reuniune dedicată în termen de maximum 10 zile. Această întâlnire va urma discuțiile deja purtate între miniștrii apărării din Bulgaria, România și Turcia privind acțiunile comune necesare. Scopul final este de a crea un cadru de protecție pentru rutele comerciale și pentru infrastructura critică aflată în zona de conflict, reducând riscurile de escaladare a luptelor în spațiul maritim.
Securitatea Mării Negre rămâne un subiect central în arhitectura de apărare a flancului est al NATO, fiind o zonă unde interesele geopolitice ale marilor puteri și stabilitatea rutelor de aprovizionare se intersectează constant. Tensiunile crescute din zona de conflict afectează direct stabilitatea economică regională, impunând o coordonare strânsă între statele riverane și organizațiile internaționale pentru a preveni blocarea navigației comerciale.