Republica Moldova se poziționează printre cele patru țări candidate care au înregistrat cele mai mari progrese în procesul de aderare la Uniunea Europeană, conform raportului de extindere al Comisiei Europene. Obiectivul de finalizare a negocierilor la începutul anului 2028 este considerat greu, dar realizabil. În acest context, reintegrarea regiunii separatiste Transnistria rămâne principala provocare de securitate pe care Chișinăul trebuie să o gestioneze pentru a asigura viitorul european al țării.
Laurențiu Pleșca, coordonator de programe la GMF, consideră că cel mai fezabil scenariu este aderarea Republicii Moldova cu întregul teritoriu recunoscut internațional, chiar dacă aplicarea acquis-ului comunitar ar putea fi suspendată temporar pe malul stâng al Nistrului. Această abordare ar preveni oferirea unui drept de veto de către Moscova asupra procesului de integrare. Analistul subliniază că logica s-a inversat, astfel încât aderarea la UE să devină un instrument de rezolvare a conflictului, nu un rezultat al acestuia.
Strategia propusă de Chișinău se bazează pe o europenizare graduală, prin extinderea treptată a legislației, a regimului fiscal și a standardelor europene. Laurențiu Pleșca critică modelul de tip Kosovo, considerându-l periculos deoarece ar oferi Rusiei argumente pentru alte secesiuni. În schimb, el recomandă un model construit pe realitățile de teren, profitând de faptul că aproximativ trei sferturi din exporturile Transnistriei sunt direcționate către UE sub regimul vamal al Republicii Moldova.
Procesul de reintegrare economică și energetică este deja în desfășurare, fiind susținut și de noul Fond de Convergență. În prima jumătate a anului, Chișinăul a alocat peste 218 milioane de lei pentru sprijin social, medical și educațional destinat locuitorilor de pe malul stâng. Această abordare urmărește să facă beneficiile integrației vizibile pentru cetățeni, transformând obligațiile juridice în avantaje concrete, precum accesul la servicii medicale modernizate în spitalele de pe malul drept.
În ceea ce privește securitatea, Laurențiu Pleșca propune înlocuirea actualului format de menținere a păcii cu o misiune civilă a Uniunii Europene. El menționează că numărul trupelor rusești din regiune este redus, fiind vorba de aproximativ 200-300 de militari propriu-ziși din totalul de peste 1.300. De asemenea, eliminarea definitivă a depozitului de la Cobasna este esențială pentru a demonta pretextul utilizat de Moscova pentru menținerea prezenței militare în zona disputată.
În contextul geopolitic actual, procesul de extindere al Uniunii Europene este marcat de o dinamica accelerată a deciziilor de securitate. Deși Comisia Europeană analizează pașii de aderare pentru statele candidate, stabilitatea frontierelor de est rămâne critică pentru întregul continent. Integrarea Republicii Moldova este privită nu doar ca un proces administrativ, ci ca o necesitate strategică pentru consolidarea flancului estic al Europei în fața amenințărilor hibride.