Guvernele Danemarcei, Groenlandei și Statelor Unite urmează să semneze un nou acord strategic marți, în cadrul Adunării Generale a Națiunilor Unite de la New York. Semnarea documentului este programată pentru ora 10:30, ora locală, ceea ce corespunde orei 17:30 în România. Acest pas marchează o evoluție importantă în gestionarea securității în regiunea Arctică, după o perioadă de tensiuni diplomatice generate de dorința Washingtonului de a extinde controlul asupra teritoriului danez semi-autonom.
Conform informațiilor furnizate de surse familiarizate cu negocierile, accentul se pune pe utilizarea unor locații specifice din Groenlanda. Printre acestea se numără Narsarsuaq, o zonă a cărei populație a scăzut la câteva zeci de locuitori de când SUA au închis baza militară Bluie West One în anii 1950. O altă locație vizată este Mestersvig, un avanpost militar care este utilizat în prezent de către unitatea de forțe speciale daneze Sirius, care operează cu patrule cu sanie tractată de câini.
Deși detaliile tehnice ale acordului nu au fost făcute publice și nu vor fi finalizate până la momentul semnării, Casa Albă a emis un comunicat oficial. Un purtător de cuvânt al Casei Albe a declarat că acest nou document va „asigura și apăra securitatea Groenlandei și a Statelor Unite”. Pe de altă parte, guvernele Danemarcei și Groenlandei nu au oferit, până în acest moment, comentarii oficiale cu privire la conținutul specific al documentului care urmează să fie semnat la New York.
Din punct de vedere strategic, Danemarca subliniază că noul acord schimbă modul de gestionare a securității în Arctica. În loc ca responsabilitatea să revină exclusiv parteneriatului bilateral dintre SUA și Danemarca, securitatea regiunii va fi pusă sub supravegherea Organizației Tratatului Atlanticului de Nord (OTAN). Această decizie vine ca o tentativă de a integra protecția teritoriului în cadrul alianței de apărare militară, oferind un cadru colectiv pentru gestionarea riscurilor în zona polară.
Acest proces de negociere a fost impulsionat de presiunile exercitate de Donald Trump, care a manifestat în repetate rânduri intenția de a controla Groenlanda. Această abordare a inclus, uneori, amenințări cu utilizarea forței militare sau a presiunii economice pentru dobândirea teritoriului, acțiuni care au declanșat o criză diplomatică în cadrul NATO. Deși ideea de control direct a fost respinsă de majoritatea groenlandezilor prin sondaje, negocierile au fost initiate pentru a atenua tensiunile dintre Washington și partenerii europeni.
Prezența militară americană în Groenlanda a suferit o transformare radicală față de perioada Războiului Rece. În acea perioadă, SUA mențineau 17 baze militare și peste 10.000 de membri ai personalului militar pe teritoriul insulei. În prezent, prezența este mult mai redusă, rămânând activă doar baza spațială Pituffik, unde sunt staționați aproximativ 150 de militari americani, reflectând schimbarea de paradigmă în strategia de apărare a regiunii.