Gregory Meeks, liderul democraților din Comisia pentru Afaceri Externe a Camerei Reprezentanților din SUA, a transmis pe 1 octombrie o solicitare oficială secretarului de stat Marco Rubio. Demersul vizează clarificarea implicării administrației americane în căderea Guvernului condus de Ilie Bolojan, după informațiile publicate de The Wall Street Journal. Solicitarea include și o investigație asupra declarațiilor ambasadoarei americane în Grecia, Kimberly Guilfoyle, privind presupusa contribuție a Washingtonului la schimbarea guvernului de la București.
Congresmanul solicită Departamentului de Stat furnizarea unor documente și informații specifice legate de deplasările ambasadoarei în România. Procesul de investigație vizează întâlnirile acesteia cu oficiali români și eventualele discuții purtate despre situația politică internă a țării. Gregory Meeks a impus un termen limită pentru primirea explicațiilor oficiale de la autoritățile americane, fixând data de 15 octombrie ca termen de răspuns.
În timp ce la Washington se cere o investigație oficială, la București nu a fost anunțată nicio anchetă parlamentară pe această temă. Analistul politic Radu Albu-Comănescu, lector universitar la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, susține că PSD a folosit nemulțumirile Washingtonului față de anumite decizii ale fostului guvern pentru a-și justifica propriul demers politic. Politicienii români ar putea aștepta rezultatele investigației din Statele Unite înainte de a acționa.
Radu Albu-Comănescu explică faptul că nemulțumirile americane privind proiectele energetice nu demonstrează o implicare directă în schimbarea guvernului. El consideră că PSD a exploatat retorica ambasadoarei Kimberly Guilfoyle pentru a contura imaginea unui premier aflat în dezacord cu administrația americană. Această interpretare a fost folosită pentru a susține eticheta de „cel mai anti-american prim-ministru al României” aplicată lui Ilie Bolojan.
Analistul menționează că stilul ambasadoarei a semnalat faptul că America nu este mulțumită că Guvernul Bolojan nu cumpără gaz lichid de la americani și că proiectul centralei de la Doicești nu a avansat. Totuși, pentru Guvernul Bolojan, deciziile de a nu cheltui miliarde pe tehnologii nucleare nevalidate sau pe gaz erau legate de deficitul public și criza economică. PSD a transformat aceste divergențe comerciale într-un argument politic împotriva premierului.
În contextul instabilității politice din România, discuțiile despre formarea unor noi guverne și despre numărul de nominalizări necesare pentru a asigura funcționarea instituțiilor rămân subiecte de interes major. Tensiunile dintre deciziile economice interne și așteptările partenerilor externi, precum cele legate de securitatea energetică, continuă să influențeze dinamica politică de la București și relațiile cu aliații europeni.