Consilierul președintelui pentru afaceri europene, Valentin Naumescu, a declarat că România nu trebuie să aleagă între alianța cu Statele Unite și parteneriatul cu Uniunea Europeană. Într-un interviu acordat publicației Telex.hu, acesta a respins ideea că există o opoziție între cele două direcții strategice, subliniind că Bucureștiul își formulează pozițiile în funcție de propriile interese naționale. Valentin Naumescu a argumentat că parteneriatul transatlantic rămâne solid și matur, fiind bazat pe interese care depășesc simplele diferențe de nuanță politică.
În ceea ce privește securitatea regională, Valentin Naumescu a susținut că faptele nu confirmă o eventuală apropiere strategică între Washington și Moscova. El a menționat că, în ciuda unor eforturi de comunicare, precum summitul de la Anchorage, Congresul american a adoptat pachete de sancțiuni dure împotriva Rusiei, vizând sectorul energetic și industria de apărare. Consilierul a precizat că dialogul dintre marile puteri nucleare este necesar, dar acesta nu trebuie să se desfășoare în detrimentul securității Europei sau al Ucrainei.
Pe plan regional, Valentin Naumescu a observat că schimbările de la Budapesta au început să producă efecte concrete în dosarele europene sensibile. El a indicat faptul că cooperarea româno-maghiară se concentrează tot mai mult pe interese economice și de securitate, precum dezvoltarea transporturilor și a mobilității militare pe flancul estic. De asemenea, a subliniat că Ungaria este al treilea cel mai important partener economic al României, ceea ce impune o colaborare pragmatică dincolo de eventualele divergențe ideologice.
În contextul negocierilor pentru bugetul UE 2028–2034, Valentin Naumescu a evidențiat rolul grupului Prietenii Coeziunii, din care face parte și România. Împreună cu Italia, România a coordonat o scrisoare adresată președinției irlandeze pentru a solicita menținerea finanțării politicii de coeziune și a politicii agricole comune. Consilierul a avertizat că lipsa unui consens până la sfârșitul anului ar putea amâna încheierea unui acord financiar până în toamna anului viitor, din cauza contextului electoral din mai multe state membre.
Pentru a acoperi noile priorități europene, precum apărarea și competitivitatea, Valentin Naumescu a estimat că este necesară introducerea unor noi resurse proprii ale UE de aproximativ 350–400 de miliarde de euro. El a explicat că marile economii evită noi împrumuturi comune, iar soluția constă în găsirea unui compromis între creșterea contribuțiilor statelor membre și adoptarea unor noi venituri proprii. Procesul de ratificare a acestor măsuri necesită acordul tuturor celor 27 de state membre ale Uniunii.
Discuțiile privind cadrul financiar multianual al Uniunii Europene rămân un punct critic de tensiune între statele membre. În prezent, există o mișcare a unor țări, numite „frugali”, care solicită reduceri semnificative ale bugetului propus de Comisia Europeană. Această dinamică pune sub presiune capacitatea de finanțare a proiectelor de coeziune și a politicii agricole, elemente esențiale pentru stabilitatea economică a regiunii de Est.