Traian Băsescu a intervenit asupra disputelor geopolitice apărute în urma dezvăluirilor presei americane, argumentând că vizita ambasadoarei Statelor Unite în Grecia nu a fost o coincidență. Fostul președinte susține că întâlnirea secretă cu liderii opoziției de la București a făcut parte dintr-o strategie de lobby economic agresiv. Această acțiune ar fi urmărit presiunea asupra factorilor politici din România pentru a facilita importul de gaze lichefiate din SUA.
Conflictul are la bază refuzul companiei Romgaz de a semna un acord pentru importul de gaze, tranzacție considerată extrem de păguboasă. Analizele realizate de specialiștii din sistemul energetic au indicat faptul că acceptarea contractului ar fi generat pierderi financiare masive pentru bugetul statului. Conform datelor, la un volum de 1,5 miliarde de metri cubi de gaz american, pierderile ar fi putut varia între 50 și 300 de milioane de dolari în fiecare lună.
Traian Băsescu a subliniat că prețul gazului din Statele Unite este mai ridicat decât cel din Europa, ceea ce accentuează impactul negativ asupra economiei. Dacă diferența de preț ar fi de un dolar la metrul cub, costul suplimentar ar ajunge la 1,5 miliarde de dolari pe an. Fostul șef al statului a menționat că, în contextul scăderii cererii de gaze în Europa și al programelor de decarbonizare ale Uniunii Europene, decizia Romgaz de a refuza contractul a fost una corectă.
Fostul președinte a atras atenția asupra profilului ambasadoarei Kimberly Guilfoyle, menționând că experiența sa ca procuror exclude orice ipoteză de naivitate. El a afirmat că aceasta are un obiectiv clar de a promova importul de 1,5 miliarde de metri cubi de gaze prin metode de presiune. Această activitate ar fi fost desfășurată chiar în prezența consilierului prezidențial Florin Vlădică, care a participat la întâlnirea alături de Sorin Grindeanu și Bogdan Ivan.
Analiza acestor contacte de culise indică faptul că instituțiile statului sunt vizate pentru a valorifica interesele comerciale ale Washingtonului. Traian Băsescu a observat că prezența unui consilier de la Palatul Cotroceni la masa negocierilor sugerează că aceste discuții nu pot fi ignorate de administrația prezidențială. El a precizat că orice astfel de contact ar trebui să facă obiectul unui raport depus la secretariatul cabinetului președintelui.
În cadrul proceselor politice din România, deciziile privind securitatea energetică și contractele cu partenerii externi rămân subiecte sensibile. Acestea se încadrează într-un context mai larg de gestionare a resurselor și de respectare a normelor de transparență în relațiile diplomatice. În prezent, discuțiile privind stabilitatea guvernamentală și impactul deciziilor economice asupra bugetului continuă să fie monitorizate de către actorii politici și instituțiile de control.