Premierul bulgar Rumen Radev a lansat acuzații voalate la adresa României, sugerând că acțiunile Bucureștiului au provocat Rusia în urma atacurilor cu drone din Marea Neagră. Declarațiile au fost făcute la cea de-a șapta ediție a Forumului Economic de la Sofia, unde liderul bulgar a argumentat că România a acuzat Moscova fără o analiză preliminară. Deși nu a menționat explicit numele țării, contextul incidentelor maritime a indicat clar că ținta criticilor a fost România.
Rumen Radev a susținut că Bulgaria a reacționat corect la incidentele din zona Mării Negre, menționând că a fost singurul premier dintre cele trei state membre NATO de la Marea Neagră care a convocat ambasadorul Rusiei pentru a-și exprima poziția. Acesta a subliniat că nu poate face acuzații fără dovezi clare, evitând utilizarea sloganurilor. Totodată, premierul a afirmat că Bulgaria a acționat conform principiilor sale, spre deosebire de abordarea care ar fi putut duce la provocarea Rusiei.
Gabriela Ciot, profesor la Facultatea de Relații Internaționale a Universității „Babeș-Bolyai” și fost secretar de stat în MAE, consideră că postura lui Rumen Radev poate fi interpretată ca o strategie electorală pentru prezidențialele din Bulgaria. Conform expertei, Sofia urmărește o recalibrare către menținerea unor canale deschise cu Moscova, chiar dacă acest lucru afectează coeziunea aliaților. Gabriela Ciot notează că Bulgaria menține legături istorice cu Rusia, influențând astfel percepția politică internă a țării.
Analiza lui Gabriela Ciot subliniază că atribuirea făcută de România a produs rezultate concrete, precum implicarea secretarului general al NATO, Rutte, și adoptarea unor rezoluții de către Parlamentul European pentru o operațiune navală a UE. Totuși, experta critică lipsa de reacție a Bucureștiului la afirmațiile premierului bulgar. Ea sugerează că diplomația română a fost „prea diplomatică”, confundând eleganța tăcerii cu prudența strategică, ceea ce a permis instalarea narativului critic de la Sofia.
Pentru viitor, Gabriela Ciot recomandă României să asocieze atribuirile de atacuri cu cerințe de acțiune coordonată, de exemplu cu Ankara. Bucureștiul trebuie să construiască o capacitate de respingere diplomatică mai rapidă și mai credibilă pe Flancul Estic în ceea ce privește securitatea la Marea Neagră. Această abordare ar putea preveni situații în care tăcerea oficială este interpretată ca o lipsă de fundament sau ca o vulnerabilitate în fața presiunilor externe.
Contextul securității în regiunea Mării Negre rămâne unul tensionat, fiind influențat de conflictele regionale și de pozițiile divergente ale statelor membre NATO de la marginea acestui maritim. Deciziile de politică externă ale statelor din flancul estic sunt monitorizate atent de instituțiile europene, având un impact direct asupra stabilității geopolitice și a coeziunii de apărare a întregului bloc occidental în fața provocărilor externe.